Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O problemă de drept care ridică în ultima vreme controverse între specialiști pleacă de la definirea funcționarului public. Interpretarea sensului penal ce decurge din calitatea de funcționar public a mai multor categorii de angajați a ajuns pentru soluționare la Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului. La neclaritățile din noul Cod Penal, care creează nesiguranță și neuniformitate în deciziile instanțelor, se adaugă și cele din articolul 175 care se referă la funcționarul public.
Mai multe procese aflate în curs de judecare, în care sunt implicați funcționari bancari, ridică întrebarea dacă ei sunt funcționari publici. De această calitate depinde mărimea răspunderii bancherului în fața legii, sancțiunile complementare sau accesul la facilitățile de clemență, în sens larg, echitatea procesului. În decizii pronunțate anterior de ÎCCJ, judecătorii au stabilit că medicul, profesorul, expertul judiciar este funcționar public în sens penal (decizia 26/2017) ce decurge din art. 175 CP. ÎCCJ a soluționat recent (30 mai 2017) sesizarea CA București asupra chestiunii de drept cu formularea: ,,Dacă în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea BNR, este sau nu funcționar public, în accepțiunea art 175 alin 2 din CP”. Soluția dată: funcționarul bancar este funcționar public în condițiile ce decurg din art. 175 CP.
Unde este legea organică?
Funcționarul public, în înțelesul normei prevăzute la art. 175 alin. 2 CP este persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. Or, în decizii anterioare ale instanțelor, inclusiv ale ÎCCJ (decizia 1919/4 iunie 2014), a fost reținută ideea că simpla recunoaștere a băncilor ca fiind entități de interes public nu este suficientă, fiind necesară și condiția cumulativă ca respectivul serviciu public să fie supravegheat de o autoritate publică. S-a stabilit prin decizia ÎCCJ din 2014 că Banca Națională nu face parte din autoritățile publice. Noțiunea de autoritate publică este explicitată expres în texte de lege și în Constituția României. Niciuna nu include Banca Centrală între autoritățile publice nominalizate, nici între autoritățile administrative autonome care se înființează, potrivit Constituției, numai prin legi organice. Ca atare, motivarea că funcționarul bancar este funcționar public în sensul art. 175, apare ca șubredă și cu trimitere spre Curtea Constituțională.
Până unde merge extindrea?
Argumentația deciziei că angajații din entități private cu activități de interes public care sunt autorizate sau se află sub supravegherea unor autorități publice deschide calea sporirii ,,armatei” funcționarilor publici într-o manieră imprevizibilă. Astfel se poate ușor ajunge la interpretarea aberantă că un măcelar, cu activitate de cert interes public pentru siguranța alimentară, supravegheat de autoritatea de control veterinar, autoritate publică, devine funcționar public în sens penal. Redactorul de televiziune sau radio poate fi și el ,,înregimentat cu forța” în categoria de funcționar public și supus rigorilor art. 175 Cod Penal, având o activitate de interes public autorizată de CNA.
Citește pe Antena3.ro
