Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bănăţenii încă mai cred în superstiţiile din perioada sărbătorilor de iarnă, pe care le împletesc cu credinţa creştină a spovedaniei şi împărtăşaniei de Sfântul Vasile, pentru a fi sănătoşi şi feriţi de cele rele în noul an.
Dintre toate, seara de Ajun şi prima zi a proaspătului an sunt cele mai încărcate de astfel de obiceiuri, mai ales în lumea satului.
În ajun de An Nou, copiii, care nici nu şi-au dat bine jos straiele de colindat de la Crăciun, pornesc cu uratul de Pluguşor pe la casele vecinilor, vestindu-le trecerea dintre ani cu sănătate şi belşug, în vreme ce mamele şi bunicile pun purcelul la tavă, sarmalele la cuptor şi ciorba de potroace la foc mic.
''La bunicii mei din Banatul Montan din Caraş Severin, nu se mănâncă în aceste zile, până la Bobotează, decât preparate din carne de porc, pentru a avea un an bogat, pentru că porcul 'nu merge înapoi'; se mai consumă câteodată peşte, pentru a reuşi uşor în afacerile de peste an. Mai rar se face stufat de iepure, pentru a fi sprinteni. Nicidecum nu se mănâncă în aceste zile carne de pasăre, pentru că ar însemna risipă în noul an'', spune pentru AGERPRES Paulina Bonc, din Timişoara.
Ea povesteşte că în seara de ajun de Sân' Vasile, flăcăii şi bărbaţii satului se întâlneau în faţa bisericii, de unde se desprindeau în două cete şi porneau cu uratul Plugului şi nu scăpa de colindat niciuna dintre casele unde se aflau fete de măritat.
Nici conaţionalii noştri nu sunt prea îndepărtaţi ca obiceiuri culinare de români, asortând mâncărurile cu soteuri din care nu lipseşte bobul de mazăre sau orezul pentru a avea mulţi bani.
''Noi mai preparăm plăcintă cu dovleac, pentru a se întinde norocul, prăjituri mărunte şi torturi de nucă, cu cremă de lămâie ori ciocolată, pentru a avea o viaţă dulce. Evităm şi noi carnea de pui la Anul Nou, din aceleaşi motive. Face excepţie curcanul umplut cu orez, prune, gutui şi mere. Dar şi pentru noi, cea mai bună 'legumă' rămâne carnea de porc, aşa că facem fripturi de purcel, piftii'', a spus pentru AGERPRES medicul Suto Magda.
Un obicei aparte au de Revelion romii, care îşi mânjesc obrajii cu sânge păstrat de la tăierea porcului, pentru a fi feriţi de boli în noul an, iar ţigăncile se împodobesc cu mult aur.
Pe lângă citirea vremii în foile de ceapă, în noaptea dintre ani se ghicesc ursitele fetelor şi flăcăilor, se poartă bani în sân pentru a avea tot anul bani, se binecuvântează animalele din grajduri pentru a fi ferite de boli şi pentru a da lapte şi pământurile - pentru a da rod bogat.
Zorii noului an sunt deschise de copiii care vin cu Sorcova şi le fac gazdelor urări de sănătate şi belşug iar prima persoană care intră în casă trebuie să fie bărbat, care să păşească cu piciorul drept, pentru a aduce prosperitate şi bună înţelegere.
''În ziua de Anul Nou, copiii pornesc cu Sorcova înflorită, pentru a le ura oamenilor rod bogat, viaţă lungă şi sănătate, iar tinerii, îmbrăcaţi în port popular, străbat uliţele cu boii cei mai frumoşi din sat, sorcovind gospodarii de noroc, belşug şi sănătate. În seara de ajun se pun sare, colac, vin roşu şi bani în fiecare odaie, pentru belşug şi pentru a îmbuna Noul An să vină cu dărnicie, iar de Sfântul Vasile nu se primesc femei în casă, pentru că sunt aducătoare de gâlceavă, sărăcie şi boli'', adaugă Paulina Bonc. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
