Cum reuşeşte Apa Nova să menţină funcţională o reţea veche  de 100 de ani

Sistemul de apă și canalizare din București are o vechime considerabilă, existând zone în care acesta a fost construit acum peste 100 de ani. Aici, în canalele subterane unii bucureşteni aruncă murături, animale moarte, resturi de construcţii, iar unele magazine leapădă alimentele expirate. În plus, concepţia învechită face ca reţeaua de canalizare să preia atât apa uzată menajeră, cât şi pe cea de la ploaie, ceea ce poate creea probleme în cazul unor  averse. Nu aşa se întîmplă în marile oraşe europene, unde există două canalizări paralele pentru cele două tipuri de ape reziduale. Acestea sunt doar câteva dintre principalele provocări cu care se confruntă Apa Nova, compania care a preluat în anul 2000 contractul de concesiune a sistemului de alimentare cu apă și canalizare din București, pentru o perioadă de 25 de ani.

Apa Nova Bucureşti, parte a grupului francez Veolia, operează 2.507 km de conducte de apă, 2.355 km de canal și trei stații de producție a apei potabile – Roșu, Crivina, Arcuda. Stația de producție Crivina este nouă, conectată în iunie 2006 la sistemul de alimentare cu apă a oraşului Bucureşti și are o capacitate de tratare a apei potabile de 260.000 metri cubi/zi. De asemenea, compania exploatează la Glina una dintre cele mai mari stații de epurare din Europa și a patra ca mărime din grupul Veolia, lider mondial în sectorul apei. Este o mare provocare având în vedere că Apa Nova trebuie să livreze apă potabilă de calitate bucureştenilor, să epureze eficient apele uzate şi să evite inundaţiile în cazul ploilor torenţiale în condiţiile în care gestionează o reţea cu multe probleme. Pe lângă vechimea ţevilor, Apa Nova a moştenit şi o reţea care a fost prost întreţinută o lungă perioadă, în timpul anilor 1970 – 1990, când statul comunist dorea economii cu orice preț. Atunci multe lucrări au fost realizate cu tehnologie și materiale improprii sau deloc. Un exemplu elocvent îl reprezintă caseta de sub Dâmbovița unde nu se mai intervenise din anii 1980 astfel încât, până la curățarea finalizată de Apa Nova în 2015, capacitatea de funcționare fusese redusă la 47%.

Reparaţii în maxim 24 de ore

Contractul de concesiune încheiat de Apa Nova și Primăria Generală a Municipiului București este unul orientat spre rezultate. Cum avariile sunt inevitabile într-o rețea de asemenea amploare şi vechime au fost stipulate termene clare, maxime, în care Apa Nova este obligată să rezolve problemele care apar. De exemplu, echipele trebuie să intervină în două ore în cazul lipsei de apă şi în 24 de ore în cazul unei avarii cu pierdere de apă. Şi în situaţia în care o gură de scurgere sau de canal se înfundă sau se prăbuşeşte termenul maxim pentru remedierea deficienţei este tot de 24 de ore. “ Noi trebuie să facem o mentenanţă a reţelei astfel încât să ne asigurăm că în orice moment putem să asigurăm aceste termene”, ne-a declarat Alexandru Moldovan, director Departamentul Operare și Mentenanță Rețele din cadrul Apa Nova București. În plus, refacerea suprafețelor afectate de lucrările la rețelele de alimentare cu apă și de canalizare este, de asemenea, în responsabilitatea Apa Nova. Excepție fac străzile care au fost modernizate de către primării și sunt în perioada de garanție și străzile pentru care primăriile au încheiat contracte de întreținere multianuală, ne-au precizat reprezentanţii companiei.

Program de prevenţie şi investiţie

Compania Apa Nova are un program de prevenţie care-i permite să menţină funcţională reţeaua şi totodată să poată interveni în timp util acolo unde apar probleme. “ Noi am făcut un program de inspecţie a reţelei de canalizare pentru a prevedea eventualele probleme, cel puţin o dată la cinci ani intervenim pe aceiaşi stradă. Ce înseamnă asta? Cei 2.355 de kilometri de reţea i-am împărţit în cinci ani şi o dată la fiecare cinci ani inspectăm fiecare ţeavă”, ne-a declarat şeful Departament Operare și Mentenanță Rețele din cadrul Apa Nova București. Acesta a mai adăugat că zonele cunoscute a fi problematice sunt monitorizate şi inspectate mai des. Chiar dacă nu există o astfel de obligație contractuală, compania și-a asumat derularea unui program de prevenție prin care să inspectează periodic situația infrastructurii. Mai mult, atunci când se intervine la o avarie, se modernizează, totodată, o porțiune cât mai extinsă din zona respectivă. De asemenea, se apelează la noi tehnologii non-distructive, robotizate, pentru a interveni fără a sparge carosabilul și a crea disconfort cetățenilor. De curând, la finalul lunii iulie, programul de prevenție a permis detectarea unei situații periculoase în zona Bulevardului Corenliu Coposu, fapt ce a dus la eliminarea riscului de prăbușire a carosabilului și posibila apariție a unor victime. Tot aici, pentru reparare și modernizarea rețelei, s-a apelat la tehnologie non-distructivă, robotizată. “ Pe bulevardul Corneliu Coposu am fost anul trecut şi am văzut că erau nişte fisuri pe colector, iar anul acesta când am fost din nou am văzut că fisurile s-au mărit, că un perete s-a crăpat şi atunci am intervenit”, ne-a declarat Alexandru Moldovan.

Citat 1 cu poză

“Dacă ar fi să o desfăşurăm, reţeaua de canalizare ar fi cât drumul de la Bucureşti la Paris, iar reţeaua de apă ar fi cât drumul de la Bucureşti la Londra. Deci, avem o imensitate de reţea, sub toate străzile principale, străduţe, alei, nici nu vă puteţi imagina pe unde trece sistemul de apă şi de canalizare”

Alexandru Moldovan, Director Departament Operare și Mentenanță Rețele în cadrul Apa Nova București

Cifra

25 de milioane de euro anual investeşte Apa Nova pentru menţinerea funcţională a reţelei

Intre linii

Numărul de reclamaţii anuale a scăzut de la 30.000 câte erau, când Apa Nova a preluat contractul de concesiune, la 500 pe an, acum. Şi asta în condiţiile în care oamenii au devenit tot mai conştienţi de drepturile pe care le au.

Caseta 1 cu poza cu peştii

Canalizarea, groapa de gunoi a urbei

Mulţi bucureşteni şi chiar unele firme care activează pe teritoriul oraşului folosesc încă incorect şi impropriu sistemul de canalizare, deversând deșeuri care deteriorează rețeaua și cauzează blocaje. Este vorba despre murături, animale moarte, alimente expirate deversate de către unele magazine sau chiar poluări cu păcură de la CET-uri. “ Încă mai avem ceva de lucru la partea de mentalitate şi de utilizare a reţelei. Vedem canalizarea ca pe groapa de gunoi a urbei, deşi ea este destinată pentru altceva”, ne-a declarat Alexandru Moldovan, Director Departament Operare și Mentenanță Rețele în cadrul Apa Nova București. Acesta a explicat că oamenii nu  trebuie să arunci în canal cârpe, gunoaie sau substanţe chimice pentru că o mare parte a reţelei este construită din beton şi betonul este atacat în timp de diverse substanţe. “Au apărut tot felul de substanţe degresante, sunt foarte bune pentru că spală foarte bine farfuria, dar se depun pe pereţii reţelei de canalizare şi trebuie să intervenim mai des să o curăţăm, astfel încât să-i păstrăm randamentul pentru care a fost dimensionată”, a mai precizat oficialul Apa Nova.

Fotoexplicaţie poza cu peştii

Muncitorii de la Apa Nova scot din canalele în afară de grăsimi şi tot felul de resturi menajere, saci cu gunoi, materiale tehtile sau nisip şi balast. Depunerile pe pereţii reţelei sunt în special grăsimi care se curăţă cu utilaje speciale cu jeturi puternice ce le dezlipesc de pe pereţi şi le antrenează să curgă odată cu apa.

Caseta 2 cu poza

Mentenanţă cu roboţi

Reţeaua de canalizare este compusă din două părţi, una care poate fi inspecată doar cu roboţi, iar alta vizitabilă cu personal în locurile unde ţevile au diametru mai mare de un metru şi jumătate. Însă sunt numai de 265 de kiometri de canale în care pot să intre oameni şi maşini din cei 2.355 de kilometri ai sistemului de canalizare. În rest, se lucrează numai cu roboţi şi cu alte echipamente speciale. “Pentru reţeaua cu diametrtu mai mic de un metru şi jumătate avem roboţi speciali cu care vizualizăm ce este în interiorul ţevilor, iar pentru cea cu diametru mai mare intrăm cu personal, a precizat Alexandru Moldovan. Acesta a mai spus că pentru fiecare sector din Bucureşti există câte un robot şi că anual sunt inspectaţi circa 500 de kilometri cu roboţi. În plus, 700 de oameni lucrează în reţeaua de apă şi canalizare. O parte face preveţie, o parte rezolvă reclamaţiile, iar altă parte face reparaţii.

Caseta 3 cu poză

De ce sunt probleme când plouă

Pe lângă faptul că este veche, reţeaua de canalizare este şi prost concepută. Prin canalele de sub Bucureşti trece atât apa uzată menajeră şi industrială, cât şi apa pluvială, adică cea de la ploaie. În restul oraşelor mari din lume canalizarea este separată, adică există o reţea de canalizare de dimensiuni mai mici pentru populaţie şi industrial şi una paralelă de dimensiuni mai mari construită special să preia numai apa de ploaie. “ Pe o reţea unitară pot să apară probleme. De ce ? Dacă e o perioadă mai secetoasă pe reţea va circula doar apă menajeră care nu are viteza de autospălare, Cu alte cuvinte, orice depunere care se decantează pe perete nu este spălată suficient, iar atunci când vine o ploaie de intensitate mare şi durată foarte scurtă apa nu poate fi preluată de reţea”, a spus Director Departament Operare și Mentenanță Rețele în cadrul Apa Nova București. Acesta a mai adăugat că de două-trei ori pe an, după perioade foarte secetoase,  reţeaua de canalizare a capitalei nu poate să preia tot debitul de ploaie. Însă în cazul în care sunt ploi mai dese şi de intensitate mai mică nu apar probleme.

Caseta 4

Bucureştiul are apă potabilă foarte bună

Apa Nova răspunde pentru calitatea apei furnizate prin rețeaua publică, adică până la contorul de branșament: al blocului sau al casei. “Calitatea apei este controlată automat, continuu și permanent pe fluxul de producție, urmărindu-se parametri fizici, chimici, biologici și microbiologici, în 43 de de puncte. Dacă apare o problemă, uzina se blochează, nu iese apă care nu este bună de băut din uzinele de apă”, ne-au precizat reprezentanţii companiei. Însă, aceştia au adăugat că instalațiile interne sunt proprietatea privată a bucureștenilor, iar vechimea instalațiilor interioare și materialele din care sunt realizate influențează calitatea apei potabile. “Multe imobile din București sunt mai vechi de 30-50 de ani, instalațiile sunt cele de la construcție și au durata de viață depășită, ceea ce reprezintă o problemă de sistem. Mai mult, în perioada comunistă s-au folosit țevi din materiale care nu corespund cerințelor pentru o apă potabilă de calitate”, atrag atenţia reprezentanţii Apa Nova. Compania vrea să deruleze un program pilot denumit „a doua ţeavă”, prin care urmăreşte să schimbe ţevile de apă în câteva blocuri, pentru a atrage atenţia asociaţiilor de locatari de necesitatea înlocuirii ţevilor vechi cu unele noi.

Între linii

În rețeaua de distribuție a  apei din capitală se fac analize în 50 de locuri, stabilite de către Direcția de Sănătate Publică. Anual sunt analizaţi între 17 și 55 de parametri pentru peste 5.000 de probe