Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, pusă în dezbatere la Senat chiar pe 8 martie, de Ziua Femeii, este inițiată de doi deputați neafiliați și susținută de alți 12 parlamentari din mai multe formațiuni politice.
Inițiatorii spun că este necesară completarea legislație, prin impunerea unor obligații mai specifice autorităților publice locale și ministerelor de resort, astfel încât prevină și să combată eficient violența domestică, o problemă socială gravă, care a luat amploare anul trecut, după cu reiese din datele Poliției.
Peste 100.000 de intervenții ale Poliției în astfel de cazuri, în 2023
„Conform celui mai recent raport al Inspectoratului General al Poliției Române, polițiștii au intervenit în 2023 la 108.831 de cazuri de violență domestică, dintre care 51.690 în mediul urban și 57.141 în mediul rural. Numărul faptelor care constituie fapte penale din sfera violenței domestice a fost de 57.851 de infracțiuni, în creștere cu 4,8% față de anul 2022. Cele mai multe fapte, 35.897, au fost de loviri sau alte violențe.
În anul 2023, au fost emise de către instanțele judecătorești 11.887 de ordine de protecție, iar de către polițiști au fost emise 13.231 de ordine de protecție provizorii (cu 259 mai multe față de anul 2022, respectiv cu 2%)”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
În ciuda acestor date, care demonstrează o creștere a numărului faptelor sesizate comparativ cu anii trecuți, tot mai puține victime caută ajutor la linia telefonică gratuită dedicată acestora, care a fost lansată în 2015 și funcționează nonstop.
Doar 845 de apeluri în ultimele 13 luni
Conform raportului de activitate publicat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), în 2022, la HELPLINE cu număr unic la nivel național 0800.500.333, destinat victimelor violenței domestice, discriminării pe criteriul de sex și traficului de persoane, „au fost primite un număr de 5.338 de apeluri, incluzând atât apelurile scurte, fără dialog, cât și reveniri ale unor persoane care au apelat inițial linia telefonică, însă numai 3.754 au fost preluate”.
Numărul apelurilor a scăzut și mai mult anul trecut. Mai exact, o centralizare a datelor din ultimele 13 luni, publicată de ANES pe pagina de Facebook, săptămâna trecută, arată că, „în perioada 1 februarie 2023 - 29 februarie 2024, la HELPLINE cu număr unic la nivel național 0800.500.333 (...), au fost primite un număr de 845 de apeluri” și doar 574 dintre acestea au fost apeluri preluate. Celelalte au fost apeluri pierdute sau, pur și simplu, victima nu a avut curajul sau nu a mai putut să vorbească. Dintre cele 252 de apeluri care țineau de domeniul violenței domestice (relatare acte de violență, informații privind adăposturile pentru victime, informații privind linia telefonică etc.), doar în 178 de cazuri apelantul a fost victima.
Este necesar ca victimele să fie încurajate să solicite ajutor și informații prin linia de telefonie de urgență, pentru că acesta poate răspunde unor nevoi esențiale, spun inițiatorii. Pe lângă faptul că este un mediu confidențial și anonim în care victimele își pot împărtăși experiențele fără teama de consecințe sau stigmatizare, acestea au acces rapid la sprijin profesional: „pe această cale, persoane instruite în domeniu pot oferi informații esențiale, consiliere și pot ghida victimele către resursele adecvate”.
„Fenomenul stigmatizării victimelor este în continuare unul dintre factorii majori care le împiedică pe acestea să sesizeze autoritățile competente sau să apeleze la servicii sociale și medicale”, subliniază autorii legii.
Promovare intensă, pe mai multe canale
Prin urmare, cei 14 parlamentari vor să introducă mai multe obligații atât pentru autoritățile publice locale, cât și pentru cele centrale. Una dintre ele este promovarea intensă, pe mai multe canale, atât la nivel local cât şi naţional, a numărului de telefon tip helpline 0800.500.333.
Astfel, Ministerul Educației va trebui să se asigure că în fiecare unitate de învățământ din România sunt afișate aceste informații, iar autoritățile publice locale le vor afișa în toate stațiile și mijloacele de transport în comun. „Această măsură este necesară pentru că oferă un canal imediat și accesibil pentru cei aflați în situații de criză sau pericol. Această informație vizibilă poate fi crucială pentru persoanele care experimentează violență domestică, oferindu-le un mijloc rapid și discret de a cere ajutor sau de a obține informații relevante”, explică inițiatorii.
Totodată, Ministerul Sănătății va fi obligat să se asigure că în fiecare unitate sanitară din România sunt afișate la vedere informații despre serviciile de informare și consiliere pentru victimele violenței domestice de tip linie telefonică de urgență - helpline, precum și să elaboreze instrucțiuni pentru medicii de familie și medicii specialiști din sistemul de sănătate public și privat, astfel încât aceștia să menționeze în fișa pacientului orice suspiciune de violență domestică.
Trebuie precizat că, deși în mod tradițional, violența domestică a fost în mare parte asociată cu violența fizică, în special cu bătaia, aceasta include și alte tipuri de acte de violență fizică (amenințare), sexuală, psihologică sau economică ce pot fi comise de un membru al familiei sau de un partener intim.
De asemenea, sunt necesare campanii extinse și difuzarea unor materiale informative pe platformele de radiodifuziune și televiziune, mai prevede proiectul legislativ, iar aici un rol important îl vor avea ANES și Ministerul Familiei.
Mai mult, autoritățile locale și centrale vor publica, anual, pe pagina web, și „un raport care să rezume măsurile dispuse și programele implementate pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței domestice”.
