Cercetarile arheologice de pe traseul viitoarei autostrazi Sibiu-Nadlac au scos la iveala primul oras din Transilvania - asezarea neolitica de la Turdas, judetul Hunedoara, care era un centru regional de de productie si distributie a ceramicii.
Sabin Luca, directorul Muzeului National Brukenthal din Sibiu, institutie care a coordonat o parte din lucrarile arheologice de pe traseul viitoarei autostrazi Sibiu-Nadlac, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca in punctul Lunca din judetul Hunedoara, in apropierea raului Mures, a fost descoperit primul oras din Transilvania - asezarea neolitica de la Turdas, care dateaza "de dinainte de piramide".
Suprafata cercetata de la arheologii sibieni, intre lunile mai - noiembrie 2011, a fost de aproximativ 11 hectare, "o cercetare arheologica imensa, peste orice standard in Europa".
Asezarea de la Turdas era cunoscuta de arheologi inca de la jumatatea secolului al XIX-lea, datorita materialului deosebit de bogat descoperit, inclusiv Sabin Luca conducand, din 1992, timp de opt ani, cercetari arheologice in zona, impreuna cu Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, insa acestea au fost de mici dimensiuni.
"Primele cercetari s-au facut in jurul anului 1850. Poate ca e unul din primele situri cercetate in Romania. Iar prima cercetare sistematica s-a facut in 1875, de prima femeie arheolog din zona aceasta a Europei, Zsofia Torma", a spus Luca.
Explicatia materialului arheologic foarte bogat, descoperit de-a lungul timpului in zona, sta in faptul ca aceasta asezare, estimata la 100 de hectare suprafata, era de fapt un oras, lucru dovedit de existenta fortificatiilor din lemn, unul chiar consacrat religios, dovada fiind sacrificiile umane descoperite.
"De ce spun ca e primul oras din Transilvania, ca sa nu spun cel putin din sud - estul Europei: pentru ca am descoperit un sistem de fortificatie, de imprejmuire, compus din 11 palisade si santuri succesive, pe o profuzime de 200 de metri. Am descoperit doua porti de intrare in sistemul de fortificatie, cu turnuri, totul din lemn. Acest sistem, de o asa de mare dimensiune, nu s-a putut cerceta in Europa fiindca costa foarte mult. Am surprins aceste palisade, santuri, turnuri, care ocroteau un nucleu care, din punctul meu de vedere, in stadiul initial avea cam 100 de hectare imprejmuit. Faptul ca este consacrat dupa toate regulile vedem din faptul ca, la distante de aproximativ 200 de metri, in interiorul primei sau celei de-a doua fortificatii este pus cate un sacrificat. Am gasit vreo cinci (schelete - n.r.). Ceea este curios este ca nici unul nu e in aceeasi pozitie, deci e clar ca e sacrificiu, nu este o inmormantare. I-au sacrificat in diverse ritualuri. Sunt pusi fie pe burta cu mainile si picioarele legate, fie pe spate cu mainile si picioarele legate, fie cu capul taiat si pus pe piept", a declarat directorul muzeului Brukenthal.
Potrivit acestuia, asezarea de la Turdas a fost un centru regional de productie si distributie a ceramicii, fapt dovedit de descoperirea unui numar foarte mare de cuptoare si obiecte din ceramica, de la vase, in stilul Turdasului, "unic in Europa", pana la statuete antropomorfe, zoomorfe, si "statuete pe tron", care exemplifica regalitatea si care au mai fost gasite doar in "doua - trei situri din Europa".
"Trebuie sa ne gandim la un mare centru regional al acelui moment. Am gasit explicatia asupra numarului mare de vase si statuete de lut descoperite aici. Am gasit 60 de cuptoare pentru arderea obiectelor de mici dimensiuni si singura concluzie care se poate trage este ca aici se facea plastica de statuete, idolii, pentru o tara. si aceasta mare asezare sacra cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunitati. E singura asezare din toate cele cercetate pana acum din Europa neolitica care are un numar asa mare de cuptoare. (...) Putem argumenta ideea ca suntem in fata unei asezari protourbane aidoma marilor asezari din Orient, o asezare care avea sigur regi, datorita statuilor pe tron", a explicat Sabin Luca.
In situl de la Turdas au fost descoperite sase orizonturi diferite, datate in neoliticul timpuriu, eneoliticul timpuriu si dezvoltat, perioada dacica si cea medievala, in jurul secolului XII.
Potrivit lui Luca, asezarile neolitice descoperite aici erau suspendate, la sase-opt metri inaltime, datorita inundatii, localnicii dovedind cunostinte ingineresti si datorita sistemului de fortificatii care a rezistat calamitatilor. De asemenea, s-a putut dovedi existenta in acea perioada a "metalurgiei cuprului, lucru ce toata lumea banuia pana acum".
"Sapaturile din ultimul an si jumatate au creat un nou muzeu, avem deja mii de piese intregi restaurate, extrem de reprezentative, unicat, de la ceramica la metal, de la piatra la os. La cercetarea aceasta se va mai lucra patru-cinci ani pana cand vom tipari volumele. (...) Pana acum s-a cercetat un esantion ceramic de doi-trei la suta si s-a cercetat cam trei-patru la suta din oase. La cea mai mare cercetare din Europa nu poti sa estimezi nimic, decat ca la final vom raporta cel mai mare esantion ceramic cercetat in Europa, cel mai mare esantion osteologic cercetat in Europa, cel mai mare, pentru ca asta a fost norocul nostru", a adaugat Sabin Luca.