Sâmbătă, 5 iunie 2010, a încetat din viaţă Ion Stănescu, lovit de tren în localitatea Periş (jud. Ilfov). Va fi înmormântat mâine, 8 iunie, la Cimitirul Ghencea Militar.
Ion Stănescu s-a născut la 23 ianuarie 1929 în com. Gherceşti (jud. Dolj), având numele Silaghi. S-a înscris în PCR în anul 1947, promovând rapid pe "linie de partid". Conform unor variante, ascensiunea lui s-a datorat faptului că ar fi fost rudă cu Leontin Sălăjan, însă Stănescu a negat această informaţie.
În 1948 era deja instructor al Comitetului UTM "23 August" (Bucureşti). În anul următor a fost numit activist la Secţia de propagandă a Comitetului judeţean UTM Ilfov. Tot în 1949 a fost promovat în aparatul central al Partidului, la Secţia de Propagandă a CC al PMR. În noiembrie 1951 a fost transferat la Ministerul de Interne, ca secretar al biroului organizaţiei de bază şi instructor la Direcţia Generală Politică a MAI. În luna octombrie 1955 a fost readus în apartul central al Partidului, ca instructor la Secţia Administrativă a CC al PMR.
Trei ani mai târziu a primit responsabilităţi în administraţia locală, ca preşedite al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al oraşului Moreni. Această funcţie o desfăşura în paralel cu demnitatea de şef al Sectorului cadrelor din Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne din Secţia Cadre a CC al PMR. În august 1959 a fost numit respomsabil al Colectivului de instructori pentru Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne din Direcţia Organizatorică a CC al PMR. Până la iunie 1964 a mai deţinut funcţia de şef al Grupului de instructori pentru problemele muncii de Partid în Ministerul Forţelor Armate şi Ministerul Afacerilor Interne.
La 23 iunie 1964, Ion Stănescu a fost din nou promovat, ca prim-secretar al Comitetului regional de Partid Oltenia. Următorul pas în cariera sa a fost în Guvern, fiind numit preşedinte al Consiliului Securităţii Statului, la 7 mai 1968. A deţinut această funcţie până la 24 aprilie 1972, când Securitatea a fost integrată în Ministerul de Interne. Tot Stănescu a primit portofoliul Internelor. A fost demis la 17 martie 1973 din cauza scandalului sinuciderii doctorului Schecter, care-i îngrijea pe Ceauşeşti.
Apoi a fost trasnferat şef de sector la Secţia Gospodăriei de Partid a CC al PCR, până în martie aprilie 1974, când a fost mutat prim-secretar la Dâmboviţa. La 25 ianuarie 1977 a primit o altă responsabilitate - secretar al CC al PCR şi şef al Secţiei pentru probleme militare şi de justiţie a CC al PCR. În paralel ocupa şi funcţia de viceprim-ministru al Guvernului. La 7 martie 1978 a fost numit ministru secretar de stat la Ministerul Construcţiilor Industriale, unde a fost ţinut până la 30 martie 1979. De la această dată a ocupat funcţia de ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Chimice.
La 26 august 1981, Ion Stănescu a fost numit numit şef al Departamentului pentru Construcţii în Străinătate, cu rang de ministru. Din acest post a fost mutat în funcţia de ministru al Turismului, pe care a ocupat-o până în martie 1990.
În tinereţe a urmat cursurile mai multor şcoli de partid. În perioada decembrie 1950-noiembrie 1951 a fost trimis la Şcoala militară de ofiţeri politici nr. 2 din Oradea, care aparţinea Ministerului de Interne. Învăţământul politic şi l-a perfecţionat la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale "A.A. Jdanov" de pe lângă CC al PMR (septembrie 1952-octombrie 1955). Partidul l-a trimis şi la facultate, obţinând diplomă de licenţă la Facultatea de Ştiinţe Juridice din Bucureşti, în 1963.
A fost deputat în Marea Adunare Naţională în legislaturile: 1965-1969 (ales în circumscripţia electorală nr. 8 Băileşti, regiunea Oltenia); 1969-1975 (ales în circumscripţia electorală nr. 12 Băileşti, jud. Dolj); 1975-1980 (ales în circumscripţia electorală nr. 2 Pucioasa, jud. Dâmboviţa).
A primit următoarele distincţii: Ordinul "Steaua Republicii Populare Române" clasa a V-a şi "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I (1968, 1971); Ordinul "Meritul Agricol" clasa a II-a (1974); Ordinul "23 August" clasa a III-a (1974).
Citește pe Antena3.ro