Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, a trecut la cele veşnice, duminică noaptea, în jurul orei 23:00, la reşedinţa mitropolitană.
În vârstă de 90 de ani, este considerat a fi cel mai longeviv mitropolit al României. Întâistătătorul ortodocşilor bănăţeni a avut mari probleme de sănătate, cardiace şi diabet, în ultima perioadă fiind internat la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara de două ori.
'Prea Înaltul Nicolae s-a dus la cele veşnice. La ora 10.30 va fi depus la Catedrala Mitropolitană, vor urma procesiunile tipice şi, cel mai probabil, miercuri va fi înmormântat în gropniţa ierarhilor din subsolul catedralei. După doliul de 40 de zile se va face după parastasul şi toate cele rânduite, iar Adunarea eparhială se va întruni şi va face propuneri pentru numirea noului vlădică. Apoi se va întruni sinodul, care va alege noul mitropolit. În acest interval, locul este ţinut de Patriarhul României, Prea Fericitul Daniel, dar de problemele curente se va ocupa PS Paisie Lugojanu, episcop vicar al Timişoarei', a declarat luni pentru Agerpres preot consilier Ionuţ Popescu, de la Mitropolia Banatului.
Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului din februarie 1962, IPS Nicolae Corneanu urma să împlinească 91 de ani în data de 21 noiembrie.
Născut la 21 noiembrie 1923 în Caransebeş, într-o familie preoţească (unchiul său Cornel Corneanu a fost secretarul episcopului Miron Cristea, iar tatăl, preot la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Caransebeş), Nicolae Corneanu urmează cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş (1934-1942), apoi se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti, unde studiază în perioada 1942-1946, potrivit Basilica.ro.
După absolvirea facultăţii se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îşi va susţine teza cu titlul: „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului“, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.
În anul 1960 va fi hirotonit preot de către patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. Este hirotonit arhiereu în Biserica „Sfântul Spiridon Nou“ din Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de către patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie acelaşi an în Catedrala episcopală din Arad. La 17 februarie 1962, a-celaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului.
A fost, pe rând, profesor de limbă greacă şi franceză, conferenţiar la Institutul Teologic din Sibiu. A conferenţiar, printre altele, la Oxford. Nicolae Corneanu avea la activ peste 20 de scrieri, de la culegeri de predici la studii şi traduceri.
Din 1992 era membru de onoare al Academiei Române. Istoricul Ioan Haţegan l-a numit "simbol al Banatului", declarând că 23 din cele 28 de biserici ortodoxe din Timişoara sunt ctitorite de către Nicolae Corneanu.
În 2007, CNSAS a dat o rezoluţie prin care susţinea că Nicolae Corneanu a fost colaborator al Securităţii comuniste, înainte de 1989. În 2011, i s-a retras dreptul de semnătură printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Măsura nu a fost pe placul credincioşilor bănăţeni, care şi-au susţinut prin mai multe mitinguri, mitropolitul.
În 2008, Nicolae Corneanu a fost din nou în centrul atenţiei, atunci când s-a împărtăşit într-o biserică greco-catolică, gest care a stârnit nemulţumirea majorităţii credincioşilor ortodocși.
ÎPS Bartolomeu Anania, pe-atunci Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Kiril al Patrierghiei Rusiei, precum şi călugării de pe Sfântul Munte Athos au luat poziţie împotriva sa.
În şedinţa de pe 8-9 iulie 2008 a Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Nicolae Corneanu şi-a recunoscut greşeala şi a fost iertat.
Totuşi, Sinodul a interzis pe viitor împărtăşirea clericilor şi laicilor ortodocşi în alte Biserici sub pedeapsa unor sancţiuni canonice severe.
Născut la 21 noiembrie 1923 în Caransebeş, într-o familie preoţească (unchiul său Cornel Corneanu a fost secretarul episcopului Miron Cristea, iar tatăl, preot la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din Caransebeş), Nicolae Corneanu urmează cursurile şcolii elementare şi pe cele liceale la Caransebeş (1934-1942), apoi se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti, unde studiază în perioada 1942-1946, potrivit Basilica.ro.
După absolvirea facultăţii se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îşi va susţine teza cu titlul: „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului“, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.
În anul 1960 va fi hirotonit preot de către patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. Este hirotonit arhiereu în Biserica „Sfântul Spiridon Nou“ din Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de către patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie acelaşi an în Catedrala episcopală din Arad. La 17 februarie 1962, a-celaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului.
A fost, pe rând, profesor de limbă greacă şi franceză, conferenţiar la Institutul Teologic din Sibiu. A conferenţiar, printre altele, la Oxford. Nicolae Corneanu avea la activ peste 20 de scrieri, de la culegeri de predici la studii şi traduceri.
Din 1992 era membru de onoare al Academiei Române. Istoricul Ioan Haţegan l-a numit "simbol al Banatului", declarând că 23 din cele 28 de biserici ortodoxe din Timişoara sunt ctitorite de către Nicolae Corneanu.
În 2007, CNSAS a dat o rezoluţie prin care susţinea că Nicolae Corneanu a fost colaborator al Securităţii comuniste, înainte de 1989. În 2011, i s-a retras dreptul de semnătură printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Măsura nu a fost pe placul credincioşilor bănăţeni, care şi-au susţinut prin mai multe mitinguri, mitropolitul.
În 2008, Nicolae Corneanu a fost din nou în centrul atenţiei, atunci când s-a împărtăşit într-o biserică greco-catolică, gest care a stârnit nemulţumirea majorităţii credincioşilor ortodocși.
ÎPS Bartolomeu Anania, pe-atunci Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Kiril al Patrierghiei Rusiei, precum şi călugării de pe Sfântul Munte Athos au luat poziţie împotriva sa.
În şedinţa de pe 8-9 iulie 2008 a Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Nicolae Corneanu şi-a recunoscut greşeala şi a fost iertat.
Totuşi, Sinodul a interzis pe viitor împărtăşirea clericilor şi laicilor ortodocşi în alte Biserici sub pedeapsa unor sancţiuni canonice severe.
- See more at: http://stiri.tvr.ro/a-decedat-mitropolitul-banatului-ips-nicolae-corneanu-urma-sa-implineasca-91-de-ani_50641.html#sthash.gFBGXIlg.dpuf
După absolvirea facultăţii se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949 îşi va susţine teza cu titlul: „Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului“, sub coordonarea regretatului profesor Ioan G. Coman.
În anul 1960 va fi hirotonit preot de către patriarhul Teoctist, pe atunci episcop-vicar patriarhal, iar la 15 decembrie acelaşi an Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. Este hirotonit arhiereu în Biserica „Sfântul Spiridon Nou“ din Bucureşti, la data de 15 ianuarie 1961, de către patriarhul Justinian, instalarea în funcţia de episcop al Aradului având loc la 22 ianuarie acelaşi an în Catedrala episcopală din Arad. La 17 februarie 1962, a-celaşi Colegiu Electoral al Patriarhiei Române îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului.
A fost, pe rând, profesor de limbă greacă şi franceză, conferenţiar la Institutul Teologic din Sibiu. A conferenţiar, printre altele, la Oxford. Nicolae Corneanu avea la activ peste 20 de scrieri, de la culegeri de predici la studii şi traduceri.
Din 1992 era membru de onoare al Academiei Române. Istoricul Ioan Haţegan l-a numit "simbol al Banatului", declarând că 23 din cele 28 de biserici ortodoxe din Timişoara sunt ctitorite de către Nicolae Corneanu.
În 2007, CNSAS a dat o rezoluţie prin care susţinea că Nicolae Corneanu a fost colaborator al Securităţii comuniste, înainte de 1989. În 2011, i s-a retras dreptul de semnătură printr-o hotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Măsura nu a fost pe placul credincioşilor bănăţeni, care şi-au susţinut prin mai multe mitinguri, mitropolitul.
În 2008, Nicolae Corneanu a fost din nou în centrul atenţiei, atunci când s-a împărtăşit într-o biserică greco-catolică, gest care a stârnit nemulţumirea majorităţii credincioşilor ortodocși.
ÎPS Bartolomeu Anania, pe-atunci Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Kiril al Patrierghiei Rusiei, precum şi călugării de pe Sfântul Munte Athos au luat poziţie împotriva sa.
În şedinţa de pe 8-9 iulie 2008 a Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Nicolae Corneanu şi-a recunoscut greşeala şi a fost iertat.
Totuşi, Sinodul a interzis pe viitor împărtăşirea clericilor şi laicilor ortodocşi în alte Biserici sub pedeapsa unor sancţiuni canonice severe.
- See more at: http://stiri.tvr.ro/a-decedat-mitropolitul-banatului-ips-nicolae-corneanu-urma-sa-implineasca-91-de-ani_50641.html#sthash.gFBGXIlg.dpuf
Citește pe Antena3.ro
