Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit unui comunicat remis presei luni, studiul a analizat doar copiii care în 2024 abandonaseră deja sistemul de învăţământ.
Cercetarea Academiei de Studii Economice din Bucureşti, intitulată "Impactul economic şi social al adicţiilor la minori în România", indică pentru România că, la nivel operaţional, comportamentele adictive ale minorilor sunt asociate anual cu aproximativ 55.000 de cazuri medicale, 49.000 în zona justiţiei şi ordinii publice, 41.000 în asistenţă socială, alături de 191.000 de evenimente educaţionale şi 90.000 cazuri de pierderi de productivitate parentală.
Profesorul univ. dr. Mihaela Mosora consideră că România are nevoie de un cadru strategic naţional coerent şi aplicat, centrat pe prevenţie, sprijin şi management proporţional al riscurilor, susţinut de cooperare interinstituţională şi continuitate operaţională.
"Dacă prevalenţa comportamentelor adictive nu este diminuată, costurile vor creşte de la an la an, pe măsură ce efectele educaţionale şi de sănătate se cumulează şi se traduc în cheltuieli recurente şi productivitate mai mică la nivel de cohortă. Combaterea adicţiilor devine o condiţie pentru competitivitatea economică şi securitatea demografică a ţării, care reclamă un răspuns naţional integrat şi bazat pe dovezi. În faţa acestor date, răspunsurile exclusiv punitive s-au dovedit insuficiente: deşi regimurile sancţionatorii s-au înăsprit în ultimii ani în zone punctuale, consumul şi expunerea adolescentină rămân ridicate, iar noi riscuri sintetice (substanţe puternice, combinaţii, potenţare digitală) apar rapid în Europa", a declarat Mosora.
"Administraţia Prezidenţială rămâne atentă la aceste fenomene şi susţine cooperarea între mediul educaţional, instituţiile publice, specialiştii din sănătate şi societatea civilă, pentru a construi un cadru coerent de prevenţie, sprijin şi educaţie", a susţinut Diana Pungă din partea Administraţiei Prezidenţiale. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
