Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din toamna lui 2021, de când statul român a adus aport în natură prin terenuri 3,8 miliarde de lei la Aeroporturi Bucureşti în calitate de acţionar majoritar în urma AGA, Fondul Proprietatea – care are 20% din Aeroporturi - se judecă cu autorităţile întrucât consideră că evaluarea este ridicată. Dacă nu aduce 935 mil. lei de acasă, atunci participaţia Fondului riscă să fie diluată de la 20% la 0,73%, scrie Ziarul Financiar.
„Evaluarea nu are sens”, spune Johan Mayer, CEO Franklin Templeton Bucureşti, administrator al Fondului Proprietatea, într-o conferinţă de presă. Evaluarea a fost făcută de firma ANG Consulting, controlată de soţii Florescu, potrivit informaţiilor Fondului, şi care are sediul în Baloteşti. Firma a avut afaceri de 288.000 de lei şi un profit net de 57.600 de lei în 2021, potrivit datelor Termene. |n 2017 evaluarea terenurilor era de 270 mil. lei, potrivit raportărilor Fondului.
Fondul Proprietatea are 20% din Aeroporturi Bucureşti, fiind cea mai mare participaţie nelistată din portofoliul fondului, cu o evaluare de 828 milioane de lei la septembrie 2023. Investiţia la Aeroporturi reprezintă 24,6% din activul net al Fondului.
„Dacă suntem diluaţi, niciun investitor nu se va uita la acest IPO. Primul pas pe care trebuie să-l rezolvăm este cu privire la majorarea de capital”, spune Meyer.
Astfel, Fondul i-a angajat pe olandezii de la NACO, care oferă consultanţă şi servicii în inginerie aeroportuară, care spun ca Aeroporturi Băneasa – la care firma de consultanţă ANG a oferit terenului o evaluare de 3,8 mld. lei – poate funcţiona ca o unitate complementară Otopeni, dar că mai mulţi factori limitează capacitatea sa de procesare. Băneasa vine şi cu o restricţie impusă pe timp de noapte zborurilor comerciale (între ore 22:00 şi 6:00) ceea ce reprezintă un obstacol pentru transportatorii low-cost.
Potrivit estimărilor NACO, prin consultantul aeroportuar Rene Hopstaken, construirea unui terminal are o valoare cuprinsă între 400 şi 1 mld. euro, poate chiar mai mult în funcţie de arhitectură. Iar aceşti bani pot fi atraşi prin IPO.
Fondul spune că a comandat acest raport întrucât traficul aerian din Băneasa este un element cheie în determinarea valorii terenului. “Raportul subliniază în mod clar limitele de capacitate şi de cerere ale Aeroportului Băneasa, evidenţiind în acelaşi timp necesitatea urgentă de a extinde infrastructura Aeroportului Henri Coandă (OTP), pentru a facilita creşterea traficului şi pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie”, spune Meyer.
Conform datelor deţinute de FP, în anul 2019, Aeroportul Băneasa a înregistrat în jur de 25.500 de pasageri, “ceea ce înseamnă că evaluatorul a supraestimat de peste 100 de ori traficul de pasageri, comparând aeroportul Băneasa cu City Airport London şi City Airport Belfast”.
După ce au evaluat infrastructura existentă în Aeroportul Otopeni, analiştii NACO au concluzionat că acesta ar putea procesa între 16 şi 18 milioane de pasageri pe an. În funcţie de evoluţia reală a traficului, de limitele de capacitate şi de nivelurile de servicii considerate acceptabile, Aeroportul Otopeni ar putea atinge acest volum de pasageri între 2025 şi 2030.
Potrivit unei prezentări, a fost identificată o potenţială oportunitate pentru Aeroportul Băneasa de a atrage traficul suplimentar care nu poate fi preluat de Aeroportul Otopeni din cauza limitărilor de capacitate. Cele mai potrivite companii aeriene candidate pentru a deservi Aeroportul Băneasa vor fi companiile aeriene independente mai mici care operează în prezent la orele de vârf de pe Aeroportul Otopeni, ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 – 500.000 de pasageri anual. Restricţia impusă pe timp de noapte pentru zborurile comerciale (între orele 22:00 - 6:00) reprezintă un obstacol major pentru marii transportatori low-cost.
Terminalul existent al Aeroportului Băneasa are o capacitate de aproximativ 175 de pasageri pe oră sau 2 mişcări de aeronave pe oră. În scenariul actual pentru Aeroportul Băneasa, adică fără nicio extindere de capacitate, volumele de trafic până în 2035 vor varia între 340.000 şi 840.000, în cazul în care Aeroportul Băneasa reuşeşte să ofere condiţii avantajoase pentru companiile aeriene. Dacă este luată în considerare restricţiile de zbor pe timp de noapte, limita superioară ar putea fi limitată la aproximativ 700.000 de pasageri pe an.
„Indiferent de soluţiile tehnice şi de cheltuielile de investiţii, toate scenariile potenţiale de creştere a capacităţii ar putea creşte capacitatea doar până la un maxim de 4 mişcări de aeronave pe oră. Acest lucru ar putea creşte traficul anual maxim de la 0,7 la 1,3 milioane de pasageri, ţinând cont de interdicţia de zbor pe timp de noapte”, potrivit prezentării susţinute de Rene Hopstaken.
Constatările contrazic mai multe dintre ipotezele raportului de evaluare a terenurilor Aeroportului Băneasa, care este utilizat pentru majorarea de capital social de la Aeroporturi Bucureşti, contestată de Fondul Proprietatea. Evaluatorul a folosit un trafic anual de aproximativ 3 milioane de pasageri începând cu anul 2022, mai mult decât dublu faţă de ceea ce ar putea fi realizat pe aeroportul Băneasa cu infrastructura actuală, în toate scenariile de investiţii analizate, spune Fondul.
Fondul Proprietatea încurajează Ministerul Transporturilor să aprobe revocarea hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor Aeroporturi Bucureşti prin care s-a aprobat majorarea capitalului social, şi să colaboreze cu Fondul în vederea identificării de soluţii pentru dezvoltarea în continuare a infrastructurii aeroportuare din Bucureşti.
(sursa: Mediafax)
