Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ambasadorul agreat al Olandei, Matthijs van Bonzel, spune, intr-un interviu acordat in exclusivitate agentiei Mediafax, ca asteapta o programare la Presedintie pentru acreditarea sa, dar precizeaza ca, intre timp, poate sa-si faca munca, sa vada oamenii pe care este nevoie sa-i vada si sa fie, practic, activ profesional.
Matthijs van Bonzel precizeaza ca a venit in Romania la sfarsitul anului trecut. El nu si-a prezentat insa scrisorile de acreditare la Presedintie, dupa cum a dezvaluit Jurnalul National in urma cu cateva zile. "Este corect, nu mi-am prezentat inca scrisorile. Astept inca o programare", a spus el.
Intrebat cine este de invinovatit pentru ca, la peste patru luni de la sosirea la Bucuresti, inca asteapta aceasta intalnire, diplomatul spune: "Este prerogativa oricarui sef de stat sa primeasca ambasadori. Deci, asta este situatia si eu astept invitatia sa". Potrivit unor surse diplomatice, Matthijs van Bonzel se afla in Romania, la post, din data de 2 decembrie 2011. El a fost primit la MAE, dar nu si la Presedintie.
Aderarea la Schengen depinde de MCV
Totodata, el a declarat ca patru cincimi dintre membrii Parlamentului de la Haga considera ca sunt necesare doua rapoarte consecutive privind evaluarea Justitiei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) pentru a indica faptul ca Romania si Bulgaria sunt pregatite de aderarea la Schengen.
Intrebat ce le raspunde oficialilor romani care au pus pe seama situatiei politice interne complicate din Olanda opozitia Guvernului de la Haga fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, diplomatul a precizat: "Daca va uitati la situatia din Parlament, avem o larga majoritate care sustine aceasta linie, respectiv ca avem nevoie de raportul MCV ca un indiciu pozitiv ca putem spune «Da» aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen. Deci, nu este doar o chestiune legata de coalitia care sustine Guvernul, este dincolo de aceasta coalitie. Trebuie, ca Guvern, sa ne convingem noi insine si apoi sa mergem in Parlament si sa convingem Parlamentul".
Intrebat daca se asteapta la o schimbare de atitudine a Guvernului de la Haga, van Bonzel spune: "Depinde totul de raportul MCV. Noi credem ca da un indiciu clar pe baza unor criterii clare, comune, stabilite la nivel european despre progresul facut in tarile care vor sa adere la comunitatea Schengen. Pe aceasta baza, putem sa luam o decizie. Asa cum stiti, pentru aderarea la Schengen trebuie luata o decizie in unanimitate, ceea ce inseamna ca fiecare stat membru trebuie sa traga o concluzie proprie, bazata pe fapte. Faptele sunt atat de natura tehnica, precum si legate de increderea pe care o avem in functionarea sistemului statului. Pe aceste baze, trebuie sa putem fi increzatori in sistemul autoritatilor tarii respective", a spus el.
Restrictii pe piata muncii
Ambasadorul a mai anuntat ca tara sa va mentine restrictiile pe piata muncii pana la 1 ianuarie 2014, el precizand ca pana atunci Haga ia masuri impotriva exploatarii muncitorilor straini. Diplomatul mentioneaza ca autoritatile olandeze sunt constiente ca dupa 1 ianuarie 2014 trebuie sa fie pregatite pentru a primi romani si bulgari pe piata muncii si profita de actuala perioada pentru a adopta masurile necesare pentru a face accesul unor noi muncitori gestionabil de catre societate.
Pe de alta parte, ambasadorul a raspuns si criticilor presedintelui Traian Basescu. Matthijs van Bonzel arata ca Rotterdam "este de departe cel mai mare port din UE, ceea ce inseamna ca este cea mai mare poarta de intrare pentru tot ceea ce este legal, insa, fireste, daca esti mare, atragi inevitabil si tot ceea ce este ilegal".
In ceea ce priveste traficul de droguri, el spune ca Olanda este foarte stricta in ceea ce priveste comertul si marii traficanti de droguri. "Dar tratam utilizatorii individuali de droguri mai degraba ca pe o persoana care fie are o problema pe care trebuie s-o abordam prin politicile de sanatate, fie - daca este vorba despre cineva care creeaza probleme in societate - avem sistemele normale de politie si justitie care sa se ocupe de acesti oameni. Deci, avem o abordare mai pragmatica fata de droguri, pe care am dezvoltat-o de-a lungul anilor si care are rezultate relativ pozitive", a spus el.
