Europa se confrunta cu un razboi economic fara precedent: decizia Moscovei de a nu mai furniza gaze Ucrainei a redus presiunea gazelor rusesti livrate Europei. In timp ce Rusia acuza Ucraina de furt din conducte, autoritatile fac inventarul stocurilor si cauta solutii pentru evitarea crizei gazelor.

Efectul crizei gazului rusesc se observa si in Romania. La solicitarea dispeceratului Gazprom, cantitatea de gaze livrata zilnic Romaniei de catre compania ruseasca se va reduce cu 5 milioane de metri cubi. Presiunea in conductele Transgaz a scazut cu 25%.

Romania importa 40% din cantitatea necesara de gaze, iar rutele de transport traverseaza exclusiv teritoriul Ucrainei. Producatorii interni, in principal Romgaz si Petrom, furnizeaza 60% din necesarul anual de gaze.

EFECTELE. "Aceasta scadere, in conditiile actuale de temperatura nu afecteaza in nici un fel nici consumatorul casnic si nici consumatorul industrial", considera Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului. Pentru astazi este programata o intalnire cu producatorii pentru a face planuri in cazul in care criza continua mai mult decat o saptamana-doua. Cantitatea inmagazinata este de 2,85 miliarde de metri cubi, mai mare decat cea de anul trecut. Capacitatea de inmagazinare trebuie sa creasca, pana in 2007, la 4,5 miliarde metri cubi, cantitate ce ar acoperi 25% necesarul de consum anual, fata de 16% in prezent.

PRIORITATE. In situatia in care criza se va prelungi, alimentarea populatiei cu gaze naturale va fi prioritara. Va fi intrerupta furnizarea catre firmele care pot utiliza si alte resurse decat gazele naturale, iar centralele electrice care functioneaza pe gaze vor folosi combustibili alternativi, precum pacura.

Premierul Calin Popescu Tariceanu i-a convocat pe ministrii si sefii autoritatilor implicate in gestionarea problemei energetice, pentru a analiza situatia aprovizionarii cu gaze naturale. La intalnirea programata pentru azi, la sediul Guvernului, au fost convocati ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres, ministrul de stat Gheorghe Pogea si presedintii Autoritatii de Reglementare a Gazelor Naturale, Autoritatii de Reglementare a Energiei si Autoritatii pentru Conservarea Energiei.

Problema Romaniei este asemanatoare cu a celorlalte state europene afectate, nu cu cea a Ucrainei. Romania este aliniata la preturile europene. Tara noastra plateste 280 de dolari pentru mia de metri cubi de gaz importat din Rusia. Pretul este valabil pentru primul trimestru al anului. Pretul mediu de import pentru restul anului va fi de 280-285 USD/1.000 m3. "Pentru Romania nu se pune problema care s-a pus in relatiile Rusiei cu Ucraina", subliniaza Seres.

Prima zi a anului a adus deja scumpirea gazelor naturale. Tarifele la gazele naturale livrate consumatorilor, valabile de la 1 ianuarie 2006 sunt cu 17% mai mari decat cele anterioare. ANGNR enumera printre factorii care au determinat scumpirea si majorarea cheltuielilor pentru achizitiile din import de la 252 dolari/1.000 m3 la 285 de dolari pentru aceeasi cantitate.

STOCURILE SUNT SUFICIENTE
"Din inmagazinare si din productia interna nici populatia si nici consumatorul industrial in acest moment nu au de ce sa fie afectati" - Codrut Seres, ministrul Economiei

NABUCCO - ALTERNATIVA LA GAZUL RUSESC

Criza gazului rusesc aduce in prim plan proiectul "Nabucco" menit sa micsoreze dependenta Europei de gazul rusesc. Botas (Turcia), Bulgargaz, MOL, OMV (divizia de gaze, Austria) si Transgaz (Romania) au semnat contractul de asociere in consortiul Nabucco Gas Pipeline International Ltd, care va construi si opera conducta de gaze ce va lega Europa de regiunea Marii Caspice si Orientul Mijlociu (Iran, Irak si chiar Egipt). Companiile asociate au cate o participatie de 20%. Conducta va trece prin toate tarile partenere, care isi vor putea diversifica importurile de gaze naturale, factor crucial pentru obtinerea unor preturi echilibrate la importuri. Proiectul "Nabucco" va costa 4,6 miliarde de euro si se va finaliza in 2010. Fiecare companie asociata in consortiul cu acelasi nume va construi portiunea care trece prin tara sa, in sarcina Transgaz fiind 457 de kilometri. Investitia romanilor va fi de circa 800 de milioane de euro. Prin gazoductul in lungime totala de 2.841 vor trece, initial, 4,6 de miliarde mc/an de gaze naturale, iar capacitatea finala va fi de 30 de miliarde de metri cubi. INVESTITII. Consumul Romaniei este in prezent de circa 18 miliarde mc anual, iar in perspectiva anilor 2010 - 2015, importurile vor creste si vor depasi 50% din consum. Specialistii romani cred ca finalizarea proiectului va crea noi posibilitati de negociere a preturilor de import al gazelor. Concurenta importurilor va ameliora preturile pentru consumatori, avand in vedere ca preturile gazelor romanesti vor creste, astfel incat in 2007 sa ajunga la nivelul pietelor internationale. (Adrian N. Ionescu)

Radacinile unui scandal de proportii

SANTAJ. Viktor Iuscenko si Vladimir Putin se confrunta intr-un razboi care are ca miza gazul europenilor

Lupta surda dintre Moscova si Kiev, care a culminat ieri cu "taierea" gazului rusesc destinat consumatorilor ucraineni, nu este deloc noua. Sunt cateva luni de cand declaratii belicoase sunt lansate de ambele parti, in favoarea si impotriva masurii controversate de scumpire a gazului natural furnizat de Rusia.

Pana de curand, Ucraina beneficia de tarife speciale la gazul natural rusesc. Kievul primea 25 de miliarde de metri cub de gaz pe an, drept plata "in natura" pentru ca hidrocarburile rusesti ii tranziteaza teritoriul, in drum spre consumatorii din Europa Centrala si de Vest. Plata se facea la un pret ridicol de mic al gazelor, de 50 de dolari pentru 1.000 m3, cu mult mai mic decat cel perceput de Gazprom clientilor europeni.

SCANDALUL. De curand insa, aceasta intelegere extrem de avantajoasa pentru Ucraina a cazut. La data de 22 noiembrie, gigantul rus a cerut ca gazul livrat Ucrainei sa fie platit cu banii jos, cu un pret de patru ori mai mare, de 160 de dolari pentru 1.000 m3, incepand cu data de 1 ianuarie 2006. De aici, evenimentele au luat-o la vale, cu declaratii dure si de o parte, si de alta a conductelor transportatoare de gaz natural. Kievul a amenintat ca se va "servi" direct din gazoductul care traverseaza Ucraina si duce hidrocarburi in Europa daca rusii intrerup livrarea de gaze, declaratie calificata de catre Gazprom drept "furt" si "piraterie". Ucrainenii au continuat insa sa respinga "ultimatumurile" Moscovei, amenintand ca vor mari chiria platita de Rusia pentru stationarea flotei sale in sudul Ucrainei, in Crimeea. Moscova a replicat imediat, apreciind ca revizuirea situatiei flotei ruse a Marii Negre in Crimeea ar fi "fatala" pentru intregul acord incheiat intre Kiev si Moscova si ar afecta recunoasterea frontierelor dintre cele doua state.

AMENINTARI. La 13 decembrie, patronul Gazprom, Alexei Miller, a amenintat ca va opri livrarile de gaz catre Ucraina daca nu este semnat noul contract cerut de Moscova si a precizat ca se poate ajunge la un compromis daca Kievul relanseaza proiectul initiat de fostul presedinte ucrainean, Leonid Kucima, prin care rusii pot participa la gestionarea gazoductelor ucrainene. Pentru ca Ucraina refuza orice compromis, Gazpromul a marit inca o data pretul gazelor livrate in aceasta tara incepand cu 1 ianuarie 2006, pana la 220-230 de dolari pentru 1.000 m3. In pofida numeroaselor discutii, inclusiv intre cei doi sefi de stat, rusul Vladimir Putin si ucraineanul Viktor Iuscenko, conflictul a escaladat, ajungandu-se la incetarea livrarilor de gaz pentru Ucraina.

ACUZE. Insa declaratiile belicoase nu au incetat. Societatea rusa Gazprom a acuzat Ucraina de furt de gaze din cantitatile de tranzit destinate consumatorilor europeni. Vicepresedintele societatii, Alexander Medvedev, a declarat ca ieri, dupa incetarea livrarilor de gaze din Rusia pentru consumatorii ucraineni, prelevarile neautorizate pe teritoriul Ucrainei din gazele destinate Europei au insumat circa 100 de milioane de metri cubi, cantitate al carei pret se ridica la 25 de milioane de dolari. Acesta a mai precizat ca, in momentul de fata, din Rusia in Ucraina parvin doar gaze rusesti destinate consumatorilor europeni, neintrand pe teritoriul acestei tari nici un fel de gaze contractate de Kiev. Ministrul ucrainean al Energiei a negat ca tara sa ar fi sustras gaze din conductele ce-i tranziteaza teritoriul catre vestul Europei, dar a amenintat ca va face aceasta daca temperaturile vor scadea sub zero. (Ana Ilie)

DIPLOMATIA GAZULUI

Noile evolutii din Ucraina intaresc convingerile specialistilor care sustin ca Rusia a declansat un nou Razboi Rece, schimband armele din ogive nucleare in transporturi de gaze naturale si petrol. Schimbarile de regim in Europa Centrala si de Est, in special miscarea de democratizare din fostul bloc sovietic, au dus la politizarea distributiei de energie. Analistii cred ca Moscova isi exercita in continuare puterea prin asa-zisa democratie a gazului, prin care prietenii Kremlinului sunt recompensati, iar dusmanii, pedepsiti. In aceeasi linie se inscrie si politica Gazpromului de a atrage de partea sa figuri importante din politica europeana, care sa ii confere legitimitate si putere de influentare. Proiectul de constructie a unui gazoduct nord-european care sa treaca pe sub Marea Baltica l-a adus la carma consortiului nou-infiintat de Gazprom pe amicul lui Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder. La fel, gazoductul sudic Blue Stream, inaugurat in noiembrie si care se va extinde pana in Italia, ar putea "beneficia" de spiritul de conducator al unui alt prieten al lui Putin, premierul italian Silvio Berlusconi. Nu este deci de mirare ca circula zvonul ca in 2008, la sfarsitul celui de-al doilea mandat, Putin insusi ar putea deveni presedintele Gazprom. (Ana Ilie)

"REPUBLICA" GAZPROM

Cel mai mare producator de gaz din Rusia, Gazprom, este controlat in proportie de 51% de stat. Gigantul detine 90% din productia de gaz natural, 80% din rezerve si are drepturi de monopol pentru reteaua de transport in afara CSI. Anul trecut, Gazprom a extras 20% din gazul natural produs in intreaga lume. Daca ar fi o tara, rezervele de gaz natural si petrol ar situa Gazprom pe locul trei in lume, in urma Arabiei Saudite si a Iranului. Multi spun ca Gazprom, urmasul postcomunist al Ministerului sovietic al Gazului, nu este o megacompanie, ci un brat al Kremlinului. Gazprom este implicat in activitati nu foarte ortodoxe de livrare a gazului natural la preturi minime in interiorul Rusiei si al unor state agreate de Moscova, in special Belarusul. In concluzie, pretul gazelor naturale variaza considerabil, in functie de regiunea unde se livreaza. In ultimii ani, cele mai mari preturi s-au practicat pentru Europa de Vest, cu 125 de dolari pentru 1.000 m3, in vreme ce Belarusul a cumparat gaz rusesc cu doar 30 de dolari pentru 1.000 m3. Gazpromul livreaza gaz la pret de dumping in interiorul Rusiei, insa Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a cerut in termeni foarte categorici ca aceasta practica sa inceteze, motiv pentru care energia a inregistrat, incepand cu anul 2000, o scumpire constanta, desi relativ mica. (Ana Ilie)

STRESATI

Europa importa din Rusia, in special via Ucraina, un sfert din gazele naturale pe care le consuma. Pe lista celor mai afectate state figureaza Polonia, Austria, Ungaria, Slovacia, iar guvernele din statele membre ale Uniunii Europene au programat pentru maine o reuniune la nivel de experti. In asteptarea unei solutii, compania poloneza de gaze a decis sa apeleze la rezerve si sa limiteze livrarile catre unul dintre marii sai consumatori industriali. Si in Slovacia s-a constatat o reducere a presiunii gazelor, dar autoritatile de la Bratislava sustin ca nu s-a ajuns inca la o situatie critica, relateaza Rador. In Ungaria, societatea petroliera Mol a anuntat trecerea marilor consumatori de gaze din tara de la gaze la combustibil solid. Azi este programata o reuniune a Grupului de la Visegrad, compus din Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia, tari care se pregatesc sa sustina o pozitie comuna in cadrul UE in privinta acestei crize. In Austria, compania OMV a anuntat ca nivelul importurilor de gaze va scadea cu 20%, in timp ce autoritatile din Slovacia dau asigurari ca scaderea presiunii nu va afecta consumatorii. In Germania s-a anuntat ca, desi nu exista probleme deocamdata, nu sunt excluse reduceri ale livrarii de gaze catre marile companii. Comisia da insa asigurari ca statele membre vor reusi sa faca fata crizei. Prin vocea comisarului pentru Energie, Andris Piebalgs, europenii au suficiente rezerve si mijloace pentru a-si diversifica sursele de aprovizionare. "Pe termen scurt, Europa nu risca sa se confrunte cu o penurie de gaze naturale", se arata in comunicatul de la Bruxelles. (Irina Cristea)