Au pus căpuşe florilor

Supăraţi pe Negoiţă de la trei (adică de la Sectorul 3) c-a zis că vrea să le desfiinţeze tonetele cu flori, florarii bucureşteni au ieşit in stradă ca să scoată jugul pus de primar pe tulpinile florilor lor. Căci, pentru ei, florile sunt ca şi copiii lor.


Ce vor florarii: "Vrem sta-bi-li-ta-te". Pentru că nu sunt oameni care să se mulţumească cu puţinul stabilităţii, florarii mai vor şi: "Vrem să muncim" şi, de asemenea, ei mai vor următorul lucru: "Vrem un oraş cu flori". Trecătorul induioşat de soarta florilor bucureştene se poate opri o clipă ca să verse o lacrimă pentru florarii bucureşteni. Care, in ultimă instanţă, nu vor decăt "stabilitate", "un oraş cu flori" şi "să muncească". Am vorbit, stimaţi clienţi şi dragi iubitori ai frumosului, cu doamna Tanţa, Regina Florilor din Bucureşti. Cu "r" mare şi "f" mare. Doamna Tanţa pe bună dreptate e şi dumneaei supărată, pentru că dumneaei, dacă are un en-gros de flori in Piaţa George Coşbuc, nu mai are cui să le văndă şi deci situaţia e nasoală, mai ales că florile alea nu durează o veşnicie.


DOAMNA TANŢA. "Am făcut tot ce ne-au spus. Ne-au cerut case de marcat? Ne-am luat case de marcat, să nu mai zică nimeni că nu le dăm bon fiscal cănd ia omul o panseluţă. Ne-au cerut aer condiţionat? Ne-am pus aer condiţionat. Ne-au cerut să nu mai stăm in corturi că cică stricăm fasonul. Ne-am făcut tonete din termopane. Acuma iar nu e bine. Auzi, că cică stricăm fasonul străzii. Păi, dacă o floare strică fasonul străzii, atunci ce să mai zic şi eu."


Mda, chiar. E evident că florile strică total aspectul străzii, şi Negoiţă are dreptate să desfiinţeze tonetele de flori, intrucăt, sincer acuma, nu se văd prea bine rahaţii de căine de pe trotuar dacă scoate şi florile. Şi apropo, suntem absolutamente convinşi că domnul Negoiţă, cănd vrea să cumpere flori, in loc de un buchet de trandafiri, aduce o găleată cu rahaţi de căine strănşi de pe trotuar, rahaţi care, desigur, sunt mult mai estetici decăt nişte amărăţi de trandafiri, care au şi ţepi pe deasupra. Â


Mitingul de protest al florarilor continuă, domnilor şi domnilor, şi la ora la care scriem aceste inălţătoare rănduri. Vor mai protesta ce vor mai protesta prietenii noştri florarii, pentru că e dreptul lor să protesteze, dar Negoiţă şi Videanu or să-şi vadă de-ale lor. Videanu e prea ocupat să aducă toalete marfă pe care să le pună la vedere in stradă, să ştie tot omul prin ce stări treci, iar Negoiţă... ei bine... Negoiţă ar fi fost un primar bun dacă nu s-ar fi imprietenit peste poate cu Videanu, care-l invaţă numai la prostii pe Negoiţă. "Videanu care face." Adică Videanu care face şi drege, căşunăndu-i tocmai pe vănzătorii de flori.


COMUNIŞTI. "Şi Ceauşescu ne lăsa să vindem flori pe stradă", se aude un comentariu, iar doamna Tanţa ii dă dreptate vocii, apreciind că, dacă eşti om de omenie, eşti om de omenie şi gata. Cu Videanu şi Negoiţă n-ai insă cum să fii om de omenie. Comparaţia cu Ceauşescu făcută involuntar de o florăreasă nu e de natură să facă cinste primarului de la trei. Nici primarului din Elisabeta. Pardon. Din 6 martie. Să spunem adio florilor de pe străzi, să urăm bun-venit tonetelor de patiserie, din ce in ce mai multe şi mai grăsoase, şi, de asemenea, "să nu uităm nicicănd să iubim trandafirii".