Aurora Liiceanu despre violul din Vaslui: Suntem un popor violent, iar acest caz marchează primitivismul societăţii noastre

Drama fetei din judeţul Vaslui, care a fost violată de şapte indivizi, în luna noiembrie 2014, se desfăşoară cu aceeaşi intensitate şi în iulie 2015.

Familiile celor şapte violatori au încercat să cumpere "iertarea" fetei în schimbul retragerii plângerii, însă au fost refuzaţi de tatăl tinerei.

Fata a început să fie umilită, atât de membrii comunităţii din care face parte, cât şi pe facebook de rude ale celor şapte bestii cât şi amicii acestora.

Umilinţa şi bătaia de joc au fost încununate de modus opernadi a sistemului juridic românesc.

Iniţial cei şapte, Silviu Avădănei, Ovidiu Burada, Petrică Bolboceanu, Paul Andrei Burlacu, Ionuţ Bogdan Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac au fost arestaţi preventiv după ce au fost acuzaţi de viol şi privare de libertate. Însă, după câteva luni (în aprile 2015)au fost eliberaţi pe considerentul că indivizii nu aveau antecedente penale în condiţiile în care este vorba de un viol cu şapte autori, un caz fără precedent, iar infracţiunea este una cu grad ridicat de pericol social. Acuzaţiille pentru care indivizii sunt judecaţi s-au modificat între timp, astfel că aceştia sunt judecaţi numai pentru viol nu şi privare de libertate.

Aşadar arestul preventiv a fost schimbat cu arestul la domiciliu pentru toţi cei şapte.

Judecătoria Vaslui spune următoarele, în motivarea hotărârii:

“Ţinând seama de toate circumstanţele cauzei, precum şi de conduita procesuală şi de celelalte împrejurări care caracterizează persoana inculpaţilor, Tribunalul consideră că măsura preventivă a arestului la domiciliu este suficientă pentru sigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni. In raport de aceleaşi circumstanţe, instanţa de control judiciar apreciază că în actualul stadiu procesual al cauzei, în care sunt judecaţi inculpaţii, măsura arestării preventive nu mai întruneste cerinţa proporţionalităţii acesteia cu gravitatea acuzaţiei aduse acestora. Pentru a ajunge la această concluzie, tribunalul a avut în vedere lipsa antecedentelor penale ale celor patru inculpaţi, care se află la primul conflict cu legea penală, durata pe acestia au petrecut-o în arest preventiv (de circa 5 luni), ce a permis inculpaţilor să conştientizeze care sunt urmările comiterii de fapte antisociale”.

Cu alte cuvinte, magistraţii au considerat că de fapt, cinci luni au fost suficiente pentru a-i trezi la realitate pe cei şapte huligani iar impactul public s-a diminuat. Oare? Din publicul respectiv nu face parte cumva şi eleva violată?

Aşa cum atrãgea atenţia Jurnalul Naţional luna trecutã, criminali, violatori, pedofili şi interlopi au reuşit sã ajungã în arest la domiciliu, apoi sã fie cercetaţi sub control judiciar din cauza legii care va permite în continuare asemenea anomalii.

Astfel, chiar dacã s-au fãcut modificãrile legislative cerute de CCR, în sensul stabilirii unei durate maxime de aplicare a mãsurii arestului la domiciliu, acelaºi act normativ a rãmas neschimbat în celelalte privinþe, permiþându-le în continuare judecãtorilor sã-i lase în libertate astãzi pe violatorii de la Vaslui, chiar dacã aceºtia reprezintã clar un mare pericol pentru societate.

Criteriul pericolului social

Problema este cã, prin omisiune, în lege nu s-a specificat în ce situaþii se poate aplica aceastã mãsurã, lãsându-se decizia la bunul plac al judecãtorului. Singura situaţie în care nu se poate dispune mãsura arestului la domiciliu este atunci când suspectul şi-a agresat familia.

„În cazul aplicãrii mãsurii arestului la domiciliu, apoi a controlului judiciar pentru suspecţi de crimã sau de viol, pericolul social pe care aceştia îl reprezintã este foarte clar şi au fost suficiente probe pentru aplicarea unei mãsuri preventive. Greşeala mare a fost a instanţei care a dispus mãsura arestului la domiciliu în aceste cazuri deosebit de grave, deşi se putea dispune mãsura arestului preventiv”, spune criminologul Dan Antonescu.

Conform Codului de Procedură Penală, judecătorul poate dispune arestul preventiv atunci când există suficiente probe pentru a-l considera pe suspect pericol pentru societate.

Jurnaliştii de la cotidianul Adevarul au discutat cu localnicii din comuna Văleni şi au avut surpriza să constate că aceştia, în majoritatea lor, o acuză pe fată şi îi disculpă pe violatori, "Fata e de vină, a distrus şapte familii" se spune prin Văleni sau că nu ar fi trebuit să se urce în maşină cu cei şapte. Problema este că fata nu s-a urcat în maşină cu cei şapte, ci s-a urcat în maşină invitată de un tânăr cu care se cunoştea din copilărie.

Mai mult, tinerii din Văleni, ajutaţi de mama unuia dintre ei, au lansat o campanie de susţinere pe Facebook, cerând public ca cei şapte să nu fie pedepsiţi „pentru câteva minute de plăcere", relatează Antena 3.

În urma eliberării celor 7 indivizi pe internet a apărut şi o petiţie cu numele "Cerem arestarea celor 7 băieţi violatori din Vaslui". Peste 100,000 de români au semnat petiţia până în prezent şi numărul lor este în creştere.

Nu este pentru prima oară când victima unui astfel de act reprobabil este blamată şi învinuită pentru ceea ce i s-a întâmplat.

Aurora Liiceanu, întrebată de ce victimele ajung să fie blamate, a declarat în exclusivitate pentru Jurnalul National că:

„Suntem un popor violent, iar acest caz marchează primitivismul societăţii noastre. La noi familia este deficitară, nu învaţă copilul cum să se poarte, după cum se vede, îi învaţă exact pe dos. Se reproduc tiparele violente ale societăţii. 2500 de violuri pe an sunt în medie în România. E un sport naţional până la urmă...

La Văleni s-a produs o împărţire în tabere, pe când la Muntenii de Sus nu s-a produs, acolo oamenii ţin cu fata. Acum este vorba despre o competiţie între cele două comunităţi, pentru că cei din satul fetei ţin cu fata, iar în momentul în care cei din Văleni ar ţine cu fata din satul vecin, se consideră că-şi trădează comunitatea. Pe de altă parte, băieţii sunt un fel de beizadele rurale, nu la nivelul beizadelelor urbane, dar fac parte din familii cu stare.

Mai este implicat şi misoginismul acesta rural foarte accentuat în societatea românească. Femeile au o poziţie ambiguă. Femeile ţin cu femeile dar urăsc femeile. Mamele de băieţi brusc devin antifeministe sau antifemei.

Faptul că băieţii aceia se duceau la biserică nu are legătură neapărat cu principiile moralei creştine, ci este un exerciţiu de imagine. Mulţi se duc la biserică pentru a-şi etala blugii şi lanţul, pentru a-şi crea o imagine de oameni cu bani şi cu familia-n spate. Se duc pentru socializare, exhibiţionism, nu credinţă.

Ortodoxia menţine această mentalitate de ev mediu timpuriu. Iar în ultimul timp, femeile au devenit trofeu, reprezentând o chestiune de reuşită socială pentru cei care au bani mulţi.

Toată lumea se plânge astăzi de o criză morală a societăţii şi ceva adevărat este. Oamenii nu înţeleg ce înseamnă să fii liber. Nu există nici voinţă politică şi instituţională pentru a se rezolva această problemă a violenţei. Noi nu avem niciun observator social, nicio instituţie care să controleze acest fenomen.

Pe de altă parte, mentalitatea este foarte mult rămasă în urmă în legătură cu respectul pe care trebuie să-l avem faţă de ceilalţi membri ai comunităţii. Autorităţile locale ar trebui să dea tonul pentru a dezaproba comportamentul de acest fel. Dar n-am văzut că s-ar întâmpla asta.”