Băncile angajează mai ales masteranzi

A redus numărul de centre din ţară, a păstrat constant numărul de locuri cu taxă şi nu a majorat taxa de şcolarizare foarte mult. Cu toate acestea, Ion Roşca (foto), rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE), spune că se aşteaptă în această vară, la un număr mai mic de candidaţi.

"Bazinul de elevi din provincie a scăzut şi există o explicaţie. Când universităţile s-au dus în ţară erau mai multe generaţii de absolvenţi de liceu care nu făcuseră facultate. Au stat universităţile câţiva ani în teritoriu, majoritatea celor care locuiau acolo, care aveau familii acolo, au făcut fa­cultate. La ora actuală, eu cred că interesul pentru universităţile din provincie nu îl mai are decât gene­raţia curentă, care încearcă să plece în marile centre universitare", spune Ion Roşca.

Pe de altă parte, rectorul zice că nu este dispus să renunţe la exigenţele universităţii, chiar dacă riscă să piardă studenţi. Astfel, la ASE se păstrează acelaşi tip de admitere, cu examene scrise tip grilă, testare care reprezintă 70% din nota finală. Restul de 30% revine baca­laurea­tului şi mediei generale din liceu.

De asemenea, rectorul ASE precizează că nu face rabat de la calitate nici atunci când este vorba despre evaluarea studen­ţilor. "Noi nu conservăm studenţii care nu au performanţă, aşa cum poate se întâmplă la alte universităţi. Dacă un student nu termină facultatea în 3 ani este obligat să o termine în 4. Cei care nu reu­şesc nici în 4 ani sunt exmatriculaţi", conchide Roşca.

CRIZA AFECTEAZĂ UNIVERSITĂŢILE
În ultimii 10 - 12 ani, numărul de candidaţi de la ASE s-a menţinut, conform datelor universităţii. "Cea mai mare emoţie o am în acest an, din două motive: există un număr mai mic de absolvenţi de liceu şi a venit criza şi peste familiile care întreţin studenţii. Este posibil, ca la un moment dat, un anumit număr de tineri să nu mai meargă spre învăţământul superior, din cauză că nu vor avea bani de taxe", crede Ion Roşca.

De aceea, rectorul Academiei de Studii Economice este de părere că universităţile ar trebui să ia în discuţie descreşterea numărului de studenţi. "Sunt facultăţi care mereu au avut mai mulţi candidaţi. Pe primele locuri au fost mereu cei de la Finanţe-Bănci, iar de când s-a înfiinţat Marketingul îi concurează. Şi există categoria cu mai puţini candidaţi: Economia şi Economia Agroalimentară şi a Mediului", adaugă profesorul.

Motivele pentru care tinerii nu aleg Economia este faptul că facultatea este orientată mai mult spre teoria economică, o specializare pentru cei puţini care merg mai departe spre cercetare. "Tinerii sunt foarte pragmatici. Ei spun aşa: trebuie să am o meserie care să îmi ofere posibilitatea de angajare cu bani mulţi", precizează Roşca.

Sunt, de asemenea, şi facultăţi care au candidaţi constanţi, dar cerţi, cum este Cibernetica. Facultatea nu are foarte mulţi "pretendenţi", dar sunt cei mai mulţi cu opţiuni unice.  

TREI ANI DE STUDIU
În ceea ce priveşte rata de angajare după absolvire, studiile ASE arată că există un grad de angajare de 80%- 85%. "Până acum ne raportam la cei care terminau studiile de licenţă, pentru că nu era obliga­toriu să fi terminat un program de masterat. Dacă ne raportăm acum la programele de licenţă, concluziile sunt greşite, pentru că am ajuns ca 90% dintre cei care termină studiile de licenţă să revină la masterat", atrage atenţia Ion Roşca. Principalul motiv pentru care tinerii revin la masterat este că le este frică ca studiile lor să nu fie asimilate cu colegiile. De asemenea, majoritatea băncilor angajează numai absolvenţi de masterat.

Ciclul de licenţă pentru Ştiinţe Economice este de 3 ani şi se finalizează cu obţinerea titlului de licenţiat în ştiinţe economice. Asolvenţii acestui ciclu sunt economişti de execuţie. Rectorul ASE spune însă că, "dacă eşti un student foarte bun la Economie agrară, de exemplu, nu ai nici un impediment să te duci la orice companie care are nevoie de economişti, bătând chiar pe unul de la Finanţe". Asta, pentru că există un plan de învăţământ conform căruia toate specializările fac cele 12 discipline fundamentale în cariera unui economist.