TULCEA ● Guvernanţii au creat haos în Rezervaţia Biosferei
Foştii concesionari din Delta Dunării îşi desfăşoară în continuare afacerile prospere în Rezervaţia Biosferei. Singura diferenţă este că acum nu dau nici un ban statului, în timp ce până în 2004 erau obligaţi să plătească sute de mii de euro anual la bugetul de stat, să facă repopulări şi paza resursei.
Foştii concesionari din Delta Dunării îşi desfăşoară în continuare afacerile prospere în Rezervaţia Biosferei. Singura diferenţă este că acum nu dau nici un ban statului, în timp ce până în 2004 erau obligaţi să plătească sute de mii de euro anual la bugetul de stat, să facă repopulări şi paza resursei.
TULCEA ● Guvernanţii au creat haos în Rezervaţia Biosferei
Foştii concesionari din Delta Dunării îşi desfăşoară în continuare afacerile prospere în Rezervaţia Biosferei. Singura diferenţă este că acum nu dau nici un ban statului, în timp ce până în 2004 erau obligaţi să plătească sute de mii de euro anual la bugetul de stat, să facă repopulări şi paza resursei.
Concesiunile piscicole din Delta Dunării au fost desfiinţate în 2005 şi 2006, procesul fiind însoţit şi de o asiduă campanie mediatică împotriva "baronilor pesedişti" din Rezervaţie, văzuţi de toată lumea drept duşmanii poporului, asupritorii pescarilor, hoţi din avutul ţării. Resursa de peşte din Deltă a fost încredinţată pescarilor, aceştia primind drepturi nelimitate de la Alianţa D.A., al cărei slogan electoral a fost în 2004 "Vă dăm Delta înapoi!". Singura condiţie a fost ca pescarii să se constituie în organizaţii pentru că "aşa ne cere UE". În plus, guvernanţii au promis că pescarii se vor umple de bani, Uniunea având pregătite pentru ei fonduri de peste 120 de milioane de euro. În 2008, şefii acestor organizaţii pescăreşti sunt foştii concesionari. În ciuda propagandiştilor portocalii care pozau în apărătorii pescarilor, aceştia i-au ales în fruntea organizaţiilor de pescari tot pe foştii concesionari. Aceştia şi-au pus la dispoziţie cherhanalele avute din vremea concesiunilor, aşa că afacerile merg înainte.
DIFERENŢE. Singurele, dar în acelaşi timp marile diferenţe faţă de perioada concesiunilor, sunt că în timpul desfăşurării contractelor, concesionarii erau obligaţi să plătească redevenţe anuale către stat pentru peştele pe care îl pescuiau. Aproape un milion de euro intra în fiecare an la buget, numai din redevenţe. Acum nu mai intră nici măcar un leu, toată lumea pescuieşte în voie, pe gratis. Nu interesează pe nimeni că în Constituţie scrie că resursele statului nu se dau pe gratis. Poate Curtea de Conturi se va sesiza la un moment dat şi va imputa aceşti bani vreunei instituţii a statului. Un precedent există. S-a întâmplat în anii ’90, când fostului guvernator al Deltei i s-au imputat câteva miliarde de lei, bani ce ar fi trebuit încasaţi de stat din exploatarea resursei piscicole. Mai mult decât atât, presiunea pe resursă a crescut foarte mult, iar braconajul este în floare. Concesionarii erau obligaţi prin contract să asigure paza resursei, astfel că între 2002 şi 2004 braconajul scăzuse simţitor în Rezervaţia Biosferi. Astăzi nimeni nu mai păzeşte peştele, în schimb toată lumea pescuieşte. Şi de cele mai multe ori, o face cu unelte interzise, mai ales cu unelte de pescuit electric. Braconajul a explodat după 2005, mii de tone de peşte fiind pescuite fără acte în fiecare lună. Instituţiile statului sunt total depăşite. A fost înfiinţată Poliţia Deltei, Inspecţia Piscicolă şi Poliţia de Frontieră au căpătat puteri sporite, la fel şi agenţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Degeaba. Braconierii nu mai au nici o limită. Primari ai localităţilor Deltei au fost prinşi în ultimii 3 ani braconând. Braconierii au stricat chiar maşina Gărzii de Mediu, atacându-i comisari. Guvernul care a instaurat haosul se chinuie de anul trecut să elaboreze o lege care să interzică de tot pescuitul în Deltă. Pe vremea concesiunilor, deţinătorii contractelor erau obligaţi să facă repopulări cu puiet. Acum acest aspect pare o glumă bună. Singurii care mai fac repopulări sunt cei care au ferme de sturioni. Deşi sunt numai două firme pe piaţă şi mulţi bani europeni, patronii se ceartă pe fiecare eurocent. Iar unele deversări s-au făcut chiar fără autorizaţie de mediu...
CIFRE ŞI NUME. În date concrete, lucrurile arată acum în felul următor. În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării există în momentul de faţă 37 de organzaţii de pescari. Toate primesc cote de captură de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Cele 37 de organizaţii de pescari sunt asociate unor societăţi comerciale care colectează peştele, adică punctele de descărcare. O parte din firmele care deţineau înainte de 2005 incintele piscicole din Delta Dunarii au acum ca obiect de activitate colectarea peştelui de la organizaţiile de pescari. De pe listă nu lipsesc: SC Piscicola Tour SRL Jurilovca (Alexandru Bittner), SC Amorel SRL (Amorel Vătămăneanu), SC Wela SRL (Dan Verbina), SC Kaviar House Isaccea (familia Dumitru şi Marilena Măereanu) sau SC Răduţă Sporting Tours SRL (Robert Răduţă). Cu alte cuvinte, schimbarea produsă cu mare publicitate în anii 2005-2006, s-a dovedit una mai mult de formă. În continuare, în spatele afacerilor din Delta Dunării sunt chiar foştii administratori. De data asta, profiturile şi mai mari, iar statul iese net în pierdere. Câştigurile pescarilor – de a căror bunăstare nu s-au îngrijit în nici un fel politicienii – sunt aproape aceleaşi, cu sau fără patron, iar modul de exploatare a resursei este încă şi mai haotic.
Foştii concesionari din Delta Dunării îşi desfăşoară în continuare afacerile prospere în Rezervaţia Biosferei. Singura diferenţă este că acum nu dau nici un ban statului, în timp ce până în 2004 erau obligaţi să plătească sute de mii de euro anual la bugetul de stat, să facă repopulări şi paza resursei.
Concesiunile piscicole din Delta Dunării au fost desfiinţate în 2005 şi 2006, procesul fiind însoţit şi de o asiduă campanie mediatică împotriva "baronilor pesedişti" din Rezervaţie, văzuţi de toată lumea drept duşmanii poporului, asupritorii pescarilor, hoţi din avutul ţării. Resursa de peşte din Deltă a fost încredinţată pescarilor, aceştia primind drepturi nelimitate de la Alianţa D.A., al cărei slogan electoral a fost în 2004 "Vă dăm Delta înapoi!". Singura condiţie a fost ca pescarii să se constituie în organizaţii pentru că "aşa ne cere UE". În plus, guvernanţii au promis că pescarii se vor umple de bani, Uniunea având pregătite pentru ei fonduri de peste 120 de milioane de euro. În 2008, şefii acestor organizaţii pescăreşti sunt foştii concesionari. În ciuda propagandiştilor portocalii care pozau în apărătorii pescarilor, aceştia i-au ales în fruntea organizaţiilor de pescari tot pe foştii concesionari. Aceştia şi-au pus la dispoziţie cherhanalele avute din vremea concesiunilor, aşa că afacerile merg înainte.
DIFERENŢE. Singurele, dar în acelaşi timp marile diferenţe faţă de perioada concesiunilor, sunt că în timpul desfăşurării contractelor, concesionarii erau obligaţi să plătească redevenţe anuale către stat pentru peştele pe care îl pescuiau. Aproape un milion de euro intra în fiecare an la buget, numai din redevenţe. Acum nu mai intră nici măcar un leu, toată lumea pescuieşte în voie, pe gratis. Nu interesează pe nimeni că în Constituţie scrie că resursele statului nu se dau pe gratis. Poate Curtea de Conturi se va sesiza la un moment dat şi va imputa aceşti bani vreunei instituţii a statului. Un precedent există. S-a întâmplat în anii ’90, când fostului guvernator al Deltei i s-au imputat câteva miliarde de lei, bani ce ar fi trebuit încasaţi de stat din exploatarea resursei piscicole. Mai mult decât atât, presiunea pe resursă a crescut foarte mult, iar braconajul este în floare. Concesionarii erau obligaţi prin contract să asigure paza resursei, astfel că între 2002 şi 2004 braconajul scăzuse simţitor în Rezervaţia Biosferi. Astăzi nimeni nu mai păzeşte peştele, în schimb toată lumea pescuieşte. Şi de cele mai multe ori, o face cu unelte interzise, mai ales cu unelte de pescuit electric. Braconajul a explodat după 2005, mii de tone de peşte fiind pescuite fără acte în fiecare lună. Instituţiile statului sunt total depăşite. A fost înfiinţată Poliţia Deltei, Inspecţia Piscicolă şi Poliţia de Frontieră au căpătat puteri sporite, la fel şi agenţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Degeaba. Braconierii nu mai au nici o limită. Primari ai localităţilor Deltei au fost prinşi în ultimii 3 ani braconând. Braconierii au stricat chiar maşina Gărzii de Mediu, atacându-i comisari. Guvernul care a instaurat haosul se chinuie de anul trecut să elaboreze o lege care să interzică de tot pescuitul în Deltă. Pe vremea concesiunilor, deţinătorii contractelor erau obligaţi să facă repopulări cu puiet. Acum acest aspect pare o glumă bună. Singurii care mai fac repopulări sunt cei care au ferme de sturioni. Deşi sunt numai două firme pe piaţă şi mulţi bani europeni, patronii se ceartă pe fiecare eurocent. Iar unele deversări s-au făcut chiar fără autorizaţie de mediu...
CIFRE ŞI NUME. În date concrete, lucrurile arată acum în felul următor. În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării există în momentul de faţă 37 de organzaţii de pescari. Toate primesc cote de captură de la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Cele 37 de organizaţii de pescari sunt asociate unor societăţi comerciale care colectează peştele, adică punctele de descărcare. O parte din firmele care deţineau înainte de 2005 incintele piscicole din Delta Dunarii au acum ca obiect de activitate colectarea peştelui de la organizaţiile de pescari. De pe listă nu lipsesc: SC Piscicola Tour SRL Jurilovca (Alexandru Bittner), SC Amorel SRL (Amorel Vătămăneanu), SC Wela SRL (Dan Verbina), SC Kaviar House Isaccea (familia Dumitru şi Marilena Măereanu) sau SC Răduţă Sporting Tours SRL (Robert Răduţă). Cu alte cuvinte, schimbarea produsă cu mare publicitate în anii 2005-2006, s-a dovedit una mai mult de formă. În continuare, în spatele afacerilor din Delta Dunării sunt chiar foştii administratori. De data asta, profiturile şi mai mari, iar statul iese net în pierdere. Câştigurile pescarilor – de a căror bunăstare nu s-au îngrijit în nici un fel politicienii – sunt aproape aceleaşi, cu sau fără patron, iar modul de exploatare a resursei este încă şi mai haotic.
DNA
În 2005, fostul ministru al Mediului, democrata Sulfina Barbu, în mandatul căreia s-a instaurat haosul în Rezervaţia Biosferei, cerea DNA Constanţa să verifice modul în care s-au încheiat contractele de concesiune a resursei piscicole din Delta Dunării. În ciuda unor declaraţii triumfaliste ale ministrului, care anunţa că cei vinovaţi vor fi băgaţi la închisoare, ancheta bate pasul pe loc. De trei ani de zile! Nu s-a făcut nici măcar o singură audiere, ci doar s-au făcut verificări în ceea ce priveşte legislaţia în vigoare la momentul organizării licitaţiilor. Totul pare că a fost făcut la presiuni politice, singura "victimă" a acestor acţiuni fiind Delta Dunării, rezervaţie inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
Citește pe Antena3.ro