Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Băsescu a devenit agent de marketing pentru proiectul Roşia Montană. Deşi a susţinut că vrea să îşi păstreze o poziţie de neutralitate în proiectul exploatării miniere, a dat de înţeles că Rosia Montană, trebuie sa înceapă, pentru ca tara are nevoie de aur pentru a mări rezerva băncii centrale de la 103 tone la 200 de tone de aur. Este pentru a doua oară în ultimele două săptămâni când Băsescu declară că banca centrală trebuie să cumpere aurul de la Roşia Montană. De data asta, a mărturisit că a căutat informaţii pe Google privind rezervele de aur ale altor state pentru a face comparaţii şI a vedea cum stăm noi cu rezerva de aur. “În SUA sunt 26 de grame de aur rezervă pe cap de locuitor, în Portugalia - 36 de grame pe cap de locuitor, Grecia - 12 grame, Olanda – 36 grame, Austria - 32 grame, în timp ce România are o rezervă de aur de 4,7 grame pe cap de locuitor”, a arătat Traian Băsescu .
Banca Naţională nu a mai cumpărat aur din ianuarie 2001, în urma unei decizii a Consiliului de Administraţie a BNR. Explicaţia este că ponderea pe care trebuie să o aibă aurul în totalul rezervelor interne ale unei bănci centrale este în jur de 15%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că ”banca centrală nu intenţionează să-şi crească rezerva de aur. Implicarea BNR în proiectul Roşia Montană nu este necesară, având în vedere că banca centrală nu îşi sporeşte rezervele de aur”. Această declarație a fost făcută în data de 13 iunie 2003, în condițiile economico-financiare din acel an.
Băsescu a mai spus ieri că “fenomenul Roşia Montană a generat două abordări, ambele mincinoase”. Locurile de muncă versus crima utilizării cianurilor. Numărul locurilor de muncă este de 600, maxim 800, iar cianurile nu sunt atât de otrăvitoare fiind anihilate de soare.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că Banca Naţională a României trebuia să cumpere aurul procesat la Roşia Montană şI că guvernul s-a grăbit şi nu a finalizat negocierea pentru proiectul minier astfel încât aurul să rămână în ţară.
"Nu ştiu de ce guvernul s-a grăbit, pentru că negocierea nu era terminată. În planul de negociere mai erau următoarele condiţii de obţinut: unu, ceea ce rezultă din procesarea minereului la Roşia Montană se procesează până la final în România, deci nu pleacă niciun vagon cu minereu din România şi doi, dreptul prioritar de achiziţie al BNR", a declarat Băsescu ieri la Pro TV. Băsescu a argumentat imprtanţa achiţionării de aur, menţionând dependenţa faţă de FED, cu dolarul, sau ce se întâmplă în euro-zonă. "Am obligaţie să judec ca un om care vrea să îşi pună ţara în siguranţă", a spus şeful statului. "Mă costă dacă îl cumpăr de pe piaţa liberă, pe când dacă îl cumpăr din producţie internă eu fac emisiune", a atenţionat acesta. El a spus că BNR face emisiuni anual pentru 6-7 milioane euro.
"Dacă, spre exemplu, am exploata Roşia Montană producţia ar fi de circa 13 tone de aur pe an , de circa un miliard de euro emisiune. Unde s-ar duce inflaţia?", a întrebat Băsescu.
BNR: Aurul de la Roşia Montană nu are însă nici o legătură cu aceste raţionamente, valabile astăzi
Banca Naţională a României nu mai cumpără aur din ianuarie 2001, în urma unei decizii a Consiliului de Administraţie a BNR. Explicaţia este că ponderea pe care trebuie să o aibă aurul în totalul rezervelor interne ale unei bănci centrale este în jur de 15%. Dar, este oportun ca România să-şi mărească rezerva de aur?
“ Răspunzând la această întrebare , voi separa din start ce se întâmplă azi de ce s-ar putea întâmpla mâine. Astăzi Banca Naţională nu cumpără aur. De fapt, nu a mai cumpărat din ianuarie 2001, când Consiliul de administraţie al BNR a luat o decizie în acest sens. O bancă ceentrală nu i-a niciodată uşor decizia de a nu mai cumpăra aur. Decizia s-a impus din considerente obiective legate de împrejurările interne şi de conjunctura internaţională,îndeosebi de raţiunile potrivit cărora, încă de atunci, cele mai multe bănci centrale şi-au calibrat rezervele de aur în jurul unei ponderi de 15 la sută din totalul rezervelor internaţionale. Ponderea covârşitoare a valutelor, în totalul rezervelor, era impusă , ca şi astăzi, de imperativul intervenţiilor rapide, măsurate în secunde, în apărarea monedei naţionale pe pieţele valutare. şi de imperativul garantării în orice moment, cu rezerva de valute, a cel puţin şase luni din importurile ţării. Desigur, şi aurul îşi are rolul lui într-o ţară ca a noastră, care are nevoie să-şi asigure credibilitatea internaţională, dar este mai greu de folosit în intervenţiile rapide pe piaţă. Aurul de la Roşia Montană nu are însă nici o legătură cu aceste raţionamente, valabile astăzi. Vor trece ani până se va produce aur la Roşia Montană, dacă se va lua o decizie în acest sens. Până atunci creşterea economică va fi mai mare, deschiderile comerciale mai largi. şi atunci ţara ar avea nevoie de rezerve internaţionale suplimentare cu o pondere mai mare a cantităţii de aur decât cea deţinută acum”, a declarat pentru Jurnalul Naţional, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Două abordări mincinoase
"Fenomenul Roşia Montană a generat două abordări, ambele mincinoase – locuri de muncă versus crima utilizării cianurilor. Fiecare are doar un minim de adevăr, marele adevăr nu este acesta", a comentat şeful statului. Acesta a adăugat că "problema majoră este ţinută undeva între sloganul ne otrăvim cu cianură şi sloganul vrem locuri de muncă, ambele, pe fond, mult mai puţin importante decât sunt în realitate". Băsescu a susuţinut că proiectul Roşia Montană nu crează locuri de muncă încât "să se simtă consistent" în buget pe perioada de investiţii, acesta adăugând că, ulterior, în exploatare, rămân 600 până la 800 de lucrători.
"Pe de altă parte, utilizarea cianurilor – crima cea mare, ceea ce iarăşi nu este adevărat. Dacă este un reactiv care se distruge uşor, aceasta este cianura. Trebuie să vă spun, pentru a mai demonta din minciuni, că, dincolo de nivelul de concentraţie al cianurilor în lacul de colectare care este proiectat la Roşia Montană, cianura este distrusă de razele soarelui, de razele ultraviolete. În cea mai mare parte, ultravioletele lucrează la distrugerea cianurii".
Citește pe Antena3.ro
