Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constitutionala (CCR) va lua marti in discutie sesizarile depuse de pedelistii Vasile Blaga si Roberta Anastase privind revocarea lor de la conducerea Senatului si a Camerei Deputatilor. CCR a decis sa ia in discutie sesizarile chiar daca hotararile Parlamentului privind revocarea celor doi au fost publicate in Monitorul Oficial dupa ordonanta de urgenta a Guvernului care elimina dreptul Curtii de a se pronunta pe deciziile luate de forul legislativ.
Contestatiile depuse la CCR de Blaga si Anastase vin insa in contradictie cu ceea ce sustinea in 2005 liderul de facto al PDL, presedintele Traian Basescu, in doua interviuri, acordate BBC si cotidianului Adevarul, despre posibilitatea revocarii presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului. Este vorba despre acelasi Traian Basescu care acum tuna si fulgera impotriva USL ca de doua saptamani nu face decat "o zdruncinare puternica a statului de drept' iar, prin suspendarea lui, urmareste "punerea sub controlul PSD si PNL a institutiilor'.
Schimbarea conducerii Parlamentului, proba de loialitate
Pe 6 ianuarie 2005, ziarul Adevarul publica celebrul interviu in care Basescu propunea alegeri parlamentare anticipate pentru a scapa de "solutia imorala PUR', dupa ce Guvernul Tariceanu fusese investit de Parlament si seful statului se vazuse cu sacii in caruta. Intrebat daca mai cere organizarea de alegeri anticipate in conditiile in care Guvernul Tariceanu dovedeste ca nu isi poate trece prin Parlament legile importante si ca nu are o majoritate solida, Basescu raspundea: "Si acum sunt un sustinator al alegerilor anticipate, pentru ca Guvernul este intr-o situatie foarte dificila. Chiar daca atunci cand aveam obligatia constitutionala sa negociez cu partidele pentru realizarea unei majoritati, am facut-o, aducand si PUR, este extrem de dificil pentru primul-ministru sa aiba in structura Guvernului un partid care a fost aliatul PSD in campanie si care acum revendica prefecturi. E foarte dificil pentru Calin Popescu-Tariceanu sa explice si electoratului, si celor doua partide din Alianta cum poti sa pui un prefect de la un partid care, in campanie, ti-a fost extrem de ostil. Sau cum poti sa pui un prefect de la un partid care a sustinut desemnarea lui Nicolae Vacaroiu si a lui Adrian Nastase ca presedinti ai Camerelor. PUR, in primul rand, trebuie sa corecteze aceasta eroare ca sa devina credibil'. "Adica?', intreaba reporterul. "Sa declansam proceduri parlamentare pentru schimbarea celor doi presedinti ai Camerei, daca vrea sa fie un aliat loial al Aliantei. Sigur, a fost foarte important sa trecem Guvernul, dar cred ca dl. Tariceanu va trebui sa discute foarte serios in continuare colaborarea, pentru a o duce la un nivel de colaborare fair play intre partidele care alcatuiesc Alianta', a explicat Basescu.
Sefii Parlamentului , suspendati ca si seful statului
10 luni mai tarziu, pe 26 octombrie 2005, seful statului dadea la Londra un interviu pentru BBC, in care reporterul il intreaba daca a renuntat la ideea alegerilor anticipate. "Asa cum am declarat-o inca acum o luna si jumatate momentul optim s-a pierdut. Eu am vorbit de necesitatea alegerilor anticipate la doua saptamani dupa ce deveneam presedintele Romaniei. Ce s-a intamplat in Parlament a confirmat ca echilibrul din parlament este de natura sa blocheze foarte mult activitatea', a raspuns Basescu. "Dar tineti in continuare la schimbarea presedintilor celor doua Camere?', continua reporterul BBC. "Este o decizie deja luata. E prevazuta in regulament. Deci nu mai are nici o relevanta la ce tin sau la ce nu tin eu. Posibilitatea schimbarii presedintilor celor doua Camere a fost statuata in regulamentul celor doua camere. Sigur ca da, din punct de vedere al logicii politice este normal ca majoritatea sa aiba presedintia celor doua Camere. Unii spun, nu se poate, Constitutia spune mandat de patru ani. Sigur Constitutia spune mandat de patru ani pentru presedintii celor doua camere, la fel cum spune ca si mandatul presedintelui Romaniei este de cinci ani. Dar, asa cum pentru presedintele Romaniei exista procedura de intrerupere a mandatului sau prin vointa electoratului, a poporului, prin referendum, si pentru presedintii celor doua Camere trebuie sa existe procedura de revocare. Ei ar fi singurii care, afirma ei, sunt de neschimbat in tara asta', a declarat Basescu.
CCR, o institutie de ignorat
Citește pe Antena3.ro
Daca acum, atat pedelistii, cat si seful statului merg CCR sa le faca dreptate, in 2005 acelasi Traian Basescu, minimaliza deciziile CCR intr-un interviu acordat BBC Romania. Se intampla dupa ce Guvernul isi asumase raspunderea pe un pachet legislativ privind justitia si proprietatea promovat de Monica Macovei si care fusese contestat la Curtea Constitutionala. In acest context, seful statului a fost intrebat ce se va intampla daca judecatorii CCR vor respinge pachetul legislativ. "Oricum, in momentul de fata, fiind la stadiul la care nici o decizie nu este luata in interiorul Aliantei, avem obligatia sa impingem lucrurile, in orice conditii, pana la raportul de tara, indiferent care va fi pozitia Curtii Constitutionale', a raspuns Basescu.
Pachetul legislativ a fost respins de Curtea Constitutionala, iar fostul ministru al Justitiei, pedelista Monica Macovei, cea care acum acuza USL ca "ataca frontal ordinea de drept' si "acapareaza ilegal Parlamentul', i-a atacat dur pe judecatorii Curtii. Intr-un interviu publicat la 13 iulie 2005 in Revista 22, Macovei acuza magistratii CCR ca fac jocul PSD sI sustinea ca "nimic din proiectul de lege nu era neconstitutional'. "Iar ca ministru al Justitiei, ma asteptam ca judecatorii sa fie mai presus de orice interese personale sau de grup si sa nu raspunda nici unor influente. Asa functioneaza sistemul intr-o tara democratica puternica. Din pacate, Curtea Constitutionala ne mai duce un pas inapoi si ne arata ca mai avem pana acolo', a spunea Macovei. Ea adauga ca "desi conflictul de interese este o regula in toate tarile civilizate, in Romania este o regula ignorata chiar de Curtea Constitutionala, care nu ar trebui sa fie mai presus de lege'.
Curtea Constitutionala discuta luni sesizarile PDL privind neconstitutionalitatea modificarilor Legii de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, dar si a Legii referendumului, astfel incat presedintele sa fie demis cu votul majoritatii celor care se prezinta la urne.
