Băsescu-Dinamită urcă riscul de ţară

Nociv pentru stabilitatea politică a ţării, preşedintele care a evitat în două rânduri suspendarea din funcţie atentează acum şi la stabilitatea financiară a României. Respingerea Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional, anunţată de “cucul de la şase jumate”, a avut un efect de cucuvea. “Moartea” programată a acordului cu FMI a  determinat o rapidă deteriorare a cursului de schimb şi o scumpire a creditului extern. Băsescu Traian a lovit politic în Guvern şi în Banca Naţională a României care au negociat textul scrisorii de intenţie cu FMI ce urma o simplă procedură de avizare în boardul directorilor instituţiei de la Washington. Tranşele programate sunt ratate şi negocierea încheiată în 4 noiembrie se reia în ianuarie anul viitor. De această dată cu mult mai multă circumspecţie din partea echipei FMI care consideră de acum Bucureştiul un teren instabil, unde ceea ce părea foarte sigur devine peste noapte un scandal. Băsescu Traian, care a anunţat de la aceeaşi tribună funesta tăiere a lefurilor bugetarilor, a pensiilor şi mărirea TVA cu 6 procente, s-a agăţat de o “ciupeală” de 7 eurocenţi la carburant. Măsura Guvernului are un efect prognozat de creştere a inflaţiei cu 0,2% în 2014 şi este cuprinsă într-o ordonanţă de urgenţă pentru modificări ale Codului Fiscal pentru anul viitor. Măsurile lui Băsescu care instaurau în 2010 o austeritate draconică, în acord cu FMI, au avut drept consecinţe spolierea românilor cu zeci de miliarde de euro prin tăierea salariilor şi pensiilor, accentuată şi de scumpirea automată prin creşterea TVA.
“Experimentul” de sufocare a puterii de cumpărare a populaţiei asumat de Băsescu Traian în 2010 a avut efecte pe termen lung, din care ţara nu şi-a revenit integral. Bomba detonată acum de Băsescu vrea să reînnoade ciclul de austeritate sub pretextul mincinos al accizei suplimentare pe carburant.
Preşedintele care premeditat bagă ţara în derivă, care a “reuşit” să producă deja pagube substanţiale, este iar împotriva intereselor României. Chiar dacă întâlnirea lui Băsescu Traian cu premierul şi Guvernatorul BNR ar lăsa un dram de luciditate la Cotroceni, preşedintele Dinamită nu se lasă până nu dă foc la casă!
Pentru a-şi păstra moşia de la Nana, Băsescu aruncă la coş chiar şi acordul cu FMI-ul lui drag.

_____________________________

Cursul leu-euro cotat de BNR ieri a fost de 4,4359 lei/euro, cu 3,25 bani peste nivelul de luni
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat luni seară că nu va semna Memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi pe litru de carburant. Anunţul a aruncat în aer cursul leu/euro care s-a depreciat cu 3,25 bani peste nivelul de luni şi a ridicat cu 1,9% costul asigurării împotriva riscului României de intrare în incapacitate de plată, aşa-numitele CDSuri, care dictează costul împrumuturilor de pe pieţele externe. 

“România pierde 150 de milioane de lei pe lună ca urmare a acestei supărări a lui Băsescu”, a declarat premierul Victor Ponta. Este vorba despre cei 10% în plus pentru cofinanţare de la UE.
“Singurul efect direct pe care îl avem este pierderea acelui top-up, acel 10% în plus pe care îl primim ca şi cofinanţare de la UE. Practic, e vorba de 1,7 miliarde de lei pe an, deci 150 de milioane lei pe lună, deci 30-35 de milioane de euro pe care îi piedem în fiecare lună de la Comisia Europeană, pentru că în loc de 95% cofinanţare primim doar 85%. Deci, dacă vreţi, primul calcul al acestei supărări a preşedintelui – 150 milioane de lei pe lună pe care îi pierdem de la Comisia Europeană”, a spus Ponta.

Decizia lui Băsescu blochează relaţia cu FMI şi UE. Premierul a explicat că discutarea în board-ul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române era programată pentru 18 decembrie, dar acum va fi amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării. Board-ul FMI se va reuni, cel mai probabil, în luna martie pentru a discuta pe tema acordului cu România, după ce o misiune a instituţiei financiare se va afla în luna ianuarie la Bucureşti, întrucât nu poate analiza scrisoarea de intenţie şi memorandumul fără semnătura preşedintelui ţării.
Pentru a calma situaţia, premierul Victor Ponta i-a propus preşedintelui Traian Băsescu o întrevedere pe tema memorandumului cu FMI şi a proiectului de buget pe 2014, la care să participe atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
Întâlnirea a eşuat.

Ne împrumutăm mai scump
Temerile ministrului pentru Buget, Liviu Voinea, că România se va împrumuta mai scump pe pieţele interbancare după suspendarea acordului cu FMI au şi început să se adeverească.
Costul asigurării împotriva riscului României de intrare în incapacitate de plată, măsurat cu ajutorul CDS-urilor, a crescut ieri de la 180 de puncte, la 190, respectiv 1,9%.
Ministrului pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat luni seară la Antena 3 că suspendarea acordului cu FMI va înseamna costuri mai ridicate de finanţare pentru România. “România şi-a redus semnificativ costul de finanţare. Am ajuns să ne împrumutăm la 2% la lei şi 4% la euro. Aceste dobânzi ar putea creşte anul viitor, în lipsa acordului cu FMI şi UE”, a arătat Voinea.
Acordul dintre România şi FMI a fost încheiat tocmai pentru a asigura pe de o parte continuarea programelor de reformă agreate cu instituţiile financiare internaţionale, iar pe de altă parte, consolidarea credibilităţii externe a României prin menţinerea angajamentelor asumate, cu impact pozitiv asupra cererii mediilor investiţionale şi implicit asupra costurilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2014 şi perspectiva acestuia pe anii 2015-2017.

Bugetul se votează
Bugetul, aşa cum a fost negociat cu FMI şi UE, a intrat ieri în dezbatere în şedinţa plenului reunit al Parlamentului. “Vreau să fim totuşi raţionali şi să nu intrăm în panică. Bugetul se votează, intră acum în discuţia Parlamentului, în condiţiile negociate de noi cu FMI şi CE. Adică ne ţinem de cuvânt şi aşa e normal şi se va vota în toate datele sale negociate de Guvern cu instituţiile internaţionale”, a spus Ponta.
El a precizat că, după ce va fi votat de Parlament, bugetul pe 2014 va pleca la preşedintele Traian Băsescu, pentru promulgare. “O să vedem dacă pentru prima dată în 24 de ani preşedintele nu va promulga bugetul, nu vreau să anticipez”, a spus Ponta. Premierul a făcut un apel către parlamentari să voteze bugetul. “Rog toţi parlamentarii României care consideră că este nevoie de creşterea pensiilor, mărirea salariului minim, subvenţii, autostrăzi în Transilvania sau alte regiuni, de stabilitate fiscalbugetară şi politică (…) Să avem aprobată, promulgată şi posibil de aplicat această lege care va face viaţa românilor mai bună”, le-a spus Ponta parlamentarilor.

Mărul discordiei, acciza de 7 eurocenţi
Acciza de 7 eurocenţi nu este introdusă prin legea bugetului, dar veniturile pe care aceasta le generează sunt cuprinse în buget. Acciza este introdusă prin Codul Fiscal, modificat şi completat prin ordonanţă de urgenţă. “Urmare a rezultatelor negocierilor Guvernului cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, din data de 4 noiembrie 2013 a fost convenit ca în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie.
Totodată, a fost convenită şi o creştere a accizelor cu 7 eurocenţi/ litru, la produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină şi kerosene”, se arată în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Leul s-a depreciat în raport cu toate monedele
Încă de la deschiderea şedinţei interbancare, euro a fost cotat la 4,4420- 4,4450 lei, cu 0,8-0,95 bani (aproximativ 0,2%) peste nivelurile de luni, de 4,4340-4,4355 lei/euro. La ora 13:00, euro era cotat aproape de 4,47 lei. În aceste condiţii, Banca Naţională a României a publicat un curs de referinţă în creştere, la 4,4684 lei/euro, reprezentând cel mai ridicat nivel din ultimele două luni şi jumătate. Rata de schimb afişată marţi este cu 3,25 bani peste nivelul de luni, de 4,4359 lei/euro. Un curs superior, de 4,4711 lei/euro, a fost anunţat de banca centrală pe 25 septembrie. Totodată, cursul de schimb leu/dolar american a crescut cu 1,91 bani, la 3,2936 lei/dolar. Leul s-a depreciat şi în raport cu francul elveţian, cursul de referinţă urcând la 3,6352 lei/franc. Analiştii ING Bank menţionează într-un raport prezentat marţi dimineaţă că se aşteaptă “la consecinţe limitate şi în cazul unei (mai puţin iminente) ruperi a înţelegerii cu organismele financiare internaţionale, dat fiind faptul că actualul acord este de tip preventiv şi probabil că investitorii ar putea avea încredere că autorităţile din România au învăţat până acum lecţia disciplinei fiscale”.