BILANŢUL PROCURORILOR/“Vulpile” lui Virgil Ardelean dau rateuri

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a nominalizat calitatea slabă a informaţiilor oferite de serviciul secret al Ministerului de Interne ca una dintre cauzele externe care, alături de sistemul legislativ excesiv de formalist, au influenţat negativ activitatea procurorilor în anul 2008.

Critic cu subordonaţii săi care au greşit, dar şi faţă de alte instituţii ale statului de care depinde înfăptuirea unui act de justiţie calitativ, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Codruţa Kovesi, a prezentat ieri în faţa preşedintelui, a premierului României raportul de activitate a Ministerului Public pentru anul 2008. Şedinţa de bilanţ ţinută la Institutul Naţional de Statistică a putut fi urmărită de toţi procurorii din ţară, prin sistemul video-conferinţă.

INFORMĂRI PUŢINE, ÎNTĂRZIATE ŞI LIPSITE DE CONSISTENŢĂ
La capitolul cauze externe ale aspectelor deficitare din activitatea procurorilor români, Codruţa Kovesi a nominalizat sistemul legislativ excesiv de formalist, Codul Penal şi Codul de procedură penală neadaptate realităţilor sociale, mecanisme de funcţionare impropriu reglementate de legile justiţiei, dar şi slaba calitate a informaţiilor livrate de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul Ministerului de Interne. Mai cunoscută cu titulatura de "Serviciul doi şi-un sfert", structura specială - condusă mulţi ani la rând de Virgil Ardelean, alias "Vulpea", pentru a cărui reinstalare în funcţie Gabriel Oprea şi-a pierdut fotoliul de ministru - are nevoie de lecţii privind tocmai obiectul muncii agenţilor DGIPI.

"La bilanţuri, procurorii s-au plâns de calitatea informaţiilor care vin de la structura specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Informările care ne vin de la dumnealor sunt lipsite de consistenţă, vin cu întârziere. Trece foarte mult timp de la data la care se comite presupusa infracţiune şi până la momentul în care noi suntem sesizaţi, mai ales în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie. Nu au venit foarte multe sesizări. Ca un exemplu, colegii din DIICOT s-au plâns că pe linia combaterii traficului de droguri nu au primit de la această structură decât una sau două sesizări într-un an. Deci problemele sunt mai multe. Finalitatea activităţii procurorilor depinde foarte mult de calitatea informărilor care le parvin", a spus Kovesi. Procurorul general a anunţat că deja a fost stabilită o întâlnire cu noua conducere a DGIPI pentru găsirea unor "standarde comune de calitate şi mai ales de operativitate" a informărilor de la acest serviciu. După tabloul făcut de procurorul general, ne întrebăm de ce mai există acest serviciu. Au oare unde sunt vulpile superprofesioniste din structură despre care vorbea Ardelean când a renunţat ultima oară la şefia DGIPI?

"SĂ-ŞI PREZINTE DEMISIILE!"
Pentru neajunsurile relevate de analiza datelor statistice, cum ar fi scăderea numărului de inculpaţi trimişi în judecată, corelativ cu creşterea numărului de cauze în care s-au aplicat sancţiuni administrative ori dezechilibrele majore între unităţile de parchet sau problematica aprecierii pericolului concret al faptelor pentru care se cere arestarea, Codruţa Kovesi a numit şi cauze interne ale Ministerului Public şi ale sistemului judiciar în ansamblul său. Printre acestea se află atât resursa umană insuficientă, cât şi lipsa de implicare a procurorilor cu funcţii de conducere în activitate. "Unii nu înţeleg că suntem într-o situaţie în care nu ne putem permite să ţinem justiţiabilii să aştepte un răspuns ani de zile de la Parchet. E inadmisibil să te ascunzi după competenţa materială şi să nu te implici în activitatea celorlalte instituţii, supraîncărcate cu dosare, ori să nu sesizezi CSM cu cazurile de abatere de la standardele profesionale necesare", a declarat Codruţa Kovesi. Procurorul general a dat două exemple pentru a-şi justifica reproşul, arătând că magistraţii de la Curtea de Apel Bacău au preluat 965 de cauze, iar în acelaşi timp Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Mureş a avut o medie de 21 de dosare pe procuror şi a preluat doar trei cauze, în condiţiile în care Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş a avut o medie de 1.477 de cauze. "Să-şi prezinte demisiile procurorii-şefi şi procurorii generali care nu înţeleg aceste priorităţi!"

"DIRECŢIA E BUNĂ, VITEZA TREBUIE MĂRITĂ"
Preşedintele Traian Băsescu a calificat pozitiv munca grea a procurorilor. "Există un uşor progres al activităţii procurorilor, chiar dacă nu corespunde aşteptărilor populaţiei, indiscutabil, apreciez că lucrurile au o direcţie bună. Va trebui să creştem viteza în atingerea dezideratelor", le-a spus Traian Băsescu. Preşedintele a cerut procurorilor să reziste presiunii publice, mediatice, chiar şi a jurnaliştilor "supradotaţi", "pentru că această presiune face parte din atmosfera în care se desfăşoară activitatea în democraţie". El s-a arătat nedumerit de faptul că sunt prea multe refuzuri din partea judecătorilor în a emite mandatele de arestare cerute de procuror, fapt de neînţeles, din moment ce "şi procurorii şi judecătorii lucrează cu aceeaşi lege". Un reproş făcut mai degrabă pentru judecători este legat de stagnarea marilor dosare în instanţele de judecată.

• Citiţi aici discursul preşedintelui Traian Băsescu

Mulţumiri magistraţilor "buni şi drepţi"

În speech-ul ţinut la bilanţul procurorilor, Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a adresat mulţumiri procurorilor şi judecătorilor "buni şi drepţi" şi le-a cerut să facă eforturi pentru ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Acest lucru s-a întâmplat însă în finalul alocuţiunii ministeriale, după ce ministrul a punctat câteva idei şi a transmis mesaje. Astfel, Predoiu a remarcat că "se spune că e criză în justiţie, focalizându-se exclusiv pe cazurile izolate". "Este adevărat că ne confruntăm cu diverse crize: financiare, de personal şi, poate cea mai gravă, cea de încredere. Publicul pare a nu mai avea încredere în justiţie. Procurorii par a nu mai avea încredere că judecătorii pot pronunţa soluţii severe în cazurile de corupţie, judecătorii par a nu mai avea încredere în faptul că toţi procurorii pot pregăti dosare solide în cazurile de corupţie. Ideea că întreaga justiţie se află în criză nu este întemeiată şi o resping categoric. Justiţia se află în plin proces de reconstrucţie. La ora asta, justiţia e un adevărat şantier instituţional. Încet, dar sigur, o nouă realitate se conturează în justiţie", a spus Cătălin Predoiu. "Criza de încredere se datorează în primul rând erorilor şi abuzurilor izolate, dar care umbresc activitatea tuturor magistraţilor. Nu avem voie să dezarmăm în aceste momente de cotitură. Avem şansa să avansăm decisiv spre rezultate palpabile." Oficialul a subliniat că eforturile pentru ridicarea monitorizării pe justiţie nu trebuie să se transforme "într-o cursă între premianţi şi corigenţi", ci "trebuie să ne ajutăm".

SPECIALIZAREA PROCURORILOR ÎN FINEŢURI ECONOMICE
Ministrul Predoiu a mai atras atenţia că se impune specializarea procurorilor DIICOT şi DNA în dreptul contabil, financiar-fiscal, piaţa de capital, astfel încât o operaţiune comercială "complexă, dar legală", să nu li se mai pară ilegală. Predoiu a adăugat că trebuie evaluat dacă toate birourile teritoriale ale DNA şi ale DIICOT îşi justitifică activitatea. Pe de altă parte, ministrul Justiţiei a mai arătat că ponderea achitărilor a rămas ridicată. A observat că din bugetul Ministerului Public cei mai mulţi bani se duc pe cheltuieli de personal şi a sugerat că trebuie investigate cauzele pentru care s-au făcut mai multe "rectificări negative" ale cheltuielilor de investiţie.

Ţinem pensionarii, livrăm şi sânge proaspăt!

Vicepreşedintele CSM, Bogdan Licu, a făcut un apel către magistraţi să nu se pensioneze, deşi îndeplinesc condiţiile, deoarece sistemul are nevoie de expertiza lor.

Îngrijorarea este semnalul lansat la bilanţul Ministerului Public de vicepreşedintele CSM în legătură cu situaţia din justiţie. Bogdan Licu a precizat că forul suprem al magistraturii încearcă să rezolve problema de resursă umană din sistem. "Ştiu că sunt unităţi de parchet unde se lucrează cu 50% din schema de personal. Încercăm cât permite legea să ocupăm aceste posturi", a spus Licu. Vicepreşedintele CSM a arătat că se lucrează împreună cu Ministerul Justiţiei la un proiect de lege pentru accesul tinerilor în sistem, prin concurs, fără condiţia de vechime. Totodată, se lucrează la reorganizarea schemei de personal a Ministerului Public - "o redistribuire şi realocare de posturi". "CSM mai organizează prin INM alte două concursuri, unde candidaţii trebuie să aibă vechimea de 5 ani. Din păcate, toate perspectivele luminoase ne-au fost date peste cap de numărul extrem de mare de pensionări", a spus Bogdan Licu. Numai în ianuarie şi februarie s-au pensionat aproape 200 de magistraţi, astfel că numărul celor care părăsesc sistemul ajunge să îl depăşească pe cel al celor care intră în domeniu. "Fac apel să nu vă grăbiţi să ieşiţi la pensie. Avem asigurări din partea Executivului că nu se va opera prin ordonanţă de urgenţă o modificare în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare. Avem nevoie de dumneavoastră", a spus Bogdan Licu. Un alt apel a fost lansat de reprezentantul CSM către procurorii cu funcţii de conducere să sesizeze CSM atunci când constată anumite abuzuri, abateri de la codul deontologic al magistraţilor. "În acest sens, în 2008, nu am avut nici o sesizare cu privire la aceste aspecte. Indiferent cum ar lucra Inspecţia judiciară, nu putem şti ce se întâmplă la dumneavoastră în parchet. Ajutaţi-ne să identificăm cazurile care nu ne fac cinste. Majoritatea magistraţilor sunt corecţi, dar haideţi să avem puterea să-i identificăm pe cei care nu ne fac cinste", a susţinut Bogdan Licu. El a subliniat că nu va fi făcut nici un pas înapoi de către CSM în apărarea independenţei procurorului. "CSM nu va face nici un pas înapoi de la apărarea principiilor statului de drept. Este alături de dumneavoastră, dar este alături de cei care merită!", şi-a încheiat Bogdan Licu alocuţiunea.

Premierul dă procurorilor sprijinul Guvernului

"Dacă mica corupţie este cea care enervează cetăţeanul, marea corupţie este cea care îl sărăceşte, iar activitatea dumneavoastră ­ şi vă asigur de toată susţinerea instituţională a Guvernului ­ trebuie să meargă până la capăt, indiferent de calitatea persoanelor care sunt supuse anchetelor judiciare", a spus premierul Emil Boc la şedinţa de bilanţ al procurorilor Ministerului Public. El a transmis şefilor de Parchete, la prezentarea bilanţului pe 2008 al Ministerului Public, că eforturile împotriva corupţiei trebuie să continue indiferent de calitatea persoanelor cercetate şi i-a asigurat de sprijinul Guvernului în acest sens. Un raport bun al Comisiei Europene (CE) în cazul României, în luna iulie, creează premisele pentru ridicarea monitorizării pe Justiţie până la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor, a afirmat Emil Boc. "Eu am încredere în sistemul judiciar. Această încredere se câştigă însă în fiecare zi prin ceea ce face fiecare componentă, dar şi prin capacitatea sistemului de a elimina persoanele care nu corespund statutului magistraţilor", a spus premierul. Oficialul a atras atenţia asupra numărului mare de restituiri de dosare de la instanţele de judecată ca şi asupra celerităţii actului de justiţie. Concret, Emil Boc a făcut referiri la situaţiile de tergiversare a dosarelor prin mai multe metode, una dintre cele fiind cea a ridicării excepţiilor de neconstituţionalitate care determină suspendarea procesului judiciar, situaţie constatată la bilanţ şi de preşedintele Curţii Constituţionale Ioan Vida. "Guvernul va susţine în Parlament o modificare legislativă prin care excepţia de neconstituţionalitate să nu mai suspende procesul judiciar, astfel încât şi pe această cale să contribuim la celeritatea actului de justiţie. Textul Constituţiei nu vorbeşte de suspendarea procesului judiciar o dată cu invocarea excepţiei de neconstituţionalitate. Avem garanţiile şi căile procesuale de a putea proteja interesul justiţiabilului în cazul în care excepţia va fi acceptată de către Curtea Constituţională, dar nu putem să lăsăm la infinit ca această cale legală şi constituţională să fie utitlizată uneori ca nijloc abuziv de tergiversare a proceselor şi anchetelor judiciare", a spus primul-ministru. Şefii de Parchete trebuie să se asigure că anchetele judiciare începute nu rămân în fişierele procurorilor din diferite structuri teritoriale, existând încă situaţii în care foarte multe procese în România au o durată mai mare decât Procesul de zece luni de la Nürnberg, consideră premierul Emil Boc. Primul-ministru a atras însă atenţia asupra faptului că totuşi regula generală de desfăşurare a procesului este starea de libertate a persoanei. "Excepţia o reprezintă privarea de libertate, dar aici trebuie să existe fermitate în aplicarea măsurilor preventive în acele cazuri în care se justifică cu adevărat. Aici, parteneriatul legal între judecător şi procuror trebuie să existe pentru acele cazuri unde într-adevăr ­ prin pericolul social al faptei, prin «calităţile» infractorului ­ se impune arestarea preventivă pentru siguranţa publică sau pentru celelalte motive prevăzute de Codul de procedură penală", a subliniat premierul.