Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Actul de intimidare făţişă a judecătorilor adoptat de CSM la iniţiativa DNA în 3 iulie a.c., dat publicităţii abia în 8 august, lasă deschisă poarta abuzurilor. O urmărire penală împotriva unui judecător îl scoate practic din instanţă; mai mult, el poate fi hărţuit de procurori cu diverse pricini, putând fi audiat oricând ca martor, potrivit Hotărârii 846bis.
De ce s-a dat număr cu “bis” tot în 3 iulie a.c.? Hotărârea 846 este de fapt un răspuns la cererea a 29 de judecători de la Curtea de Apel Oradea care au sesizat conţinutul defăimător la adresa magistraţilor difuzat într-un comunicat al DNA la 31 martie 2014.
Cum a înţeles plenul CSM să apere imaginea şi independenţa Justiţiei faţă de conflictul deschis şi public dintre procurorii DNA din Oradea şi judecătorii Curţii de Apel? Hotărârea 846, difuzată public în 24 iulie, ia apărarea DNA, acceptând tonul ofensator şi generalizator care insinuează corupţia judecătorilor.
Hotărârea 846bis consfinţeşte abuzul DNA şi lasă deschisă poarta pentru eliminarea judecătorilor incomozi. O manevră cusută cu aţă albă, care stârneşte protestul şi îngrijorarea Asociaţiei Magistraţilor din România.
Dan Constantin
____________________
Gabriela Baltag, preşedinta AMR: “Decizia CSM, cel mai grav atentat la independenţa judecătorului”
Asociaţia Magistraţilor din România contestă hotărârea prin care CSM le-a dat procurorilor DNA puterea de a-i scoate din dosare pe judecătorii incomozi
Preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), judecătoarea Gabriela Baltag, a intervenit telefonic, luni 18 august 2014, la emisiunea “Subiectiv” de la Antena 3, realizată de jurnalistul Răzvan Dumitrescu, pentru a reclama faptul că hotărârea nr. 846bis, emisă de Consiliul Superior al Magistraturii, reprezintă “cel mai grav atentat la independenţa judecătorului”, potrivit unui articol publicat pe Lumeajustitiei.ro.
CSM vrea să îndepărteze judecătorii incomozi din sistem
Plenul CSM a emis Hotărârea nr. 846bis, prin care a stabilit că un judecător ar trebui să se abţină de la a mai judeca dosare de corupţie în situaţia în care Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală împotriva sa ori faţă de un apropiat al său. Decizia a stârnit rumoare încă de la publicarea dispozitivului pe site-ul CSM, iar controversele s-au înteţit o dată cu apariţia motivării acestei hotărâri, abia în 13 august. Astfel, prima organizaţie din sistemul judiciar care ia atitudine faţă de gravele nereguli din cuprinsul Hotărârii nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM, prin care procurorilor DNA li s-a oferit posibilitatea de a-i îndepărta din dosarele de corupţie pe judecătorii nedoriţi, este chiar Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).
“Niciodată un judecător nu va merge pe probabilităţi”
Iată poziţia exprimată de preşedintea AMR faţă de Hotărârea nr. 846bis/03.07.2014 a Plenului CSM. “Daţi-mi voie să vă spun că această hotărâre a plenului CSM adoptată pe 3 iulie, pentru că după cum vedeţi dumneavoastră cam toate lucrurile în neregulă se întâmplă sistemului judiciar vara, când începe vacanţa judecătorească. Noi am observat această hotărâre, am văzut în extras de altfel, pentru că a venit imediat, a fost o grabă teribilă de a comunica instanţelor, să nu cumva să scăpam din vedere conţinutul acestei hotărâri. Această hotărâre a plenului CSM, din punctul meu de vedere şi al colegilor mei pe care am putut să îi consult din Consiliul Director, această hotărâre este cel mai grav atentat la independenţa judecătorului. Vă spun la independenţa judecătorului şi nu a magistratului în general, pentru că, deşi uneori prin motivarea acestei hotărâri veţi vedea că se face trimitere la magistrat, de fapt, este vorba numai despre judecător şi nu despre orice judecător, despre judecătorul din materie penală”, a declarat Gabriela Baltag în cadrul emisiunii “Subiectiv”. Gabriela Baltag a mai precizat că această hotărâre a plenului CSM cuprinde două componente. “O dată, se vorbeşte despre cei care posibil să fi săvârşit fapte de corupţie şi ar trebui cumva să se abţină. Deci se merge pe probabilităţi, imaginaţi-vă, niciodată un judecător nu va merge pe probabilităţi. Cum adică ar trebui să se abţină, să nu existe nici o îndoială, nici o suspiciune, ne întrebăm pentru judecători nu există aceleaşi garanţii ca pentru toţi cetăţenii din ţara aceasta?”, au fost câteva dintre întrebările ridicate de preşedinta AMR, citată de Lumeajustitiei.ro.
Judecătorul, vulnerabil de a se trezi cu o plângere de acest gen
“Ne întrebăm şi noi de ce nu se face nicio trimitere la procurori. Deci, dacă vedeţi dumneavoastră, numai judecătorii sunt bănuiţi că ar putea să săvârşească fapte de corupţie. Nu face nimeni trimitere în această motivare despre ce ar trebui să facă un procuror”, a precizat Gabriela Baltag la întrebarea ridicată de Răzvan Dumitrescu şi anume “de când decid procurorii ce judecător intră în anumite complete şi ce judecător nu intră”.
Aceasta a mai precizat că urmare unei asemenea hotărâri există un mare risc şi anume “vulnerabilitatea oricărui judecător să se trezească cu un gen de plângere de acest, nu ştiu eu… că nu ştiu ce a săvârşit. Şi în felul acesta judecătorul este îndepărtat de la judecarea anumitor cauze. (…) Aceasta este o creaţie a CSM-ului, foarte gravă, pe care Asociaţia Magistraţilor o să o conteste”.
