Potrivit lui Rohit Tripathi, vicepreședinte al companiei finlandeze RELEX Solutions, aproximativ 47% dintre medicamentele uzuale utilizate în Statele Unite sunt produse în India. La rândul său, India depinde de Strâmtoarea Ormuz pentru aproximativ 40% din importurile de petrol. În același timp, ingredientele chimice esențiale pentru industria farmaceutică indiană tranzitează frecvent hub-uri logistice din zona Golfului. Substanțele active produse în China sunt centralizate în Dubai sau în alte zone din Emiratele Arabe Unite, înainte de a fi expediate către producătorii de medicamente din India.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că, în ceea ce privește România, nu se poate vorbi în acest moment despre o criză a medicamentelor. Cu toate acestea, la nivelul Ministerului Sănătății a fost decisă constituirea unui grup interinstituțional de monitorizare și control, care va urmări în permanență disponibilitatea medicamentelor din România:
"În contextul internațional actual, marcat de instabilitate în Orientul Mijlociu și de presiuni reale asupra economiei, am decis constituirea la nivelul Ministerului Sǎnǎtǎții a unui grup interinstituțional de monitorizare și control pentru disponibilitatea medicamentelor în România.
Nu vorbim despre o criză în acest moment, dar ar fi iresponsabil să ignorăm semnalele din piață și evoluțiile externe. Experiența ultimilor ani ne-a arătat clar că reacția târzie costă – în accesul pacienților la tratament și în stabilitatea sistemului.
Acest grup va funcționa cu monitorizare zilnică a stocurilor și a consumului de medicamente, cu atenție specială pe produsele cu risc de discontinuitate. În paralel, urmărim evoluția prețurilor, inclusiv impactul costurilor logistice și al carburanților, pentru a putea interveni din timp acolo unde apar vulnerabilități.
Acest grup tehnic funcționează pe baza unei abordări coordonate și are un obiectiv clar: anticiparea riscurilor și intervenția timpurie, nu reacția întârziată.
Principalele direcții de acțiune:
• monitorizarea permanentă a stocurilor de medicamente, în special a celor expuse riscului de discontinuitate;
• colectarea și centralizarea datelor privind consumul și disponibilitatea, cu identificarea timpurie a vulnerabilităților;
• propunerea de măsuri concrete pentru asigurarea continuității aprovizionării, inclusiv redistribuirea medicamentelor unde este necesar;
• identificarea de canale alternative de aprovizionare, conform cadrului legal;
• coordonarea permanentă cu instituțiile relevante și operatorii din piață;
• comunicarea către profesioniștii din sănătate privind alternative terapeutice, acolo unde situația o impune;
• semnalarea rapidă a oricăror situații critice care necesită intervenție imediată.
Este o decizie de responsabilitate.
Facem ceea ce trebuie, la timp, pentru ca sistemul de sănătate să rămână stabil, iar pacienții să aibă în continuare acces la tratamentele de care au nevoie.", spune Rogobete



