Premierul Emil Boc se confruntă azi cu a patra moţiune de cenzură din cariera sa de şef al Executivului, depusă de PSD ca urmare a asumării răspunderii guvernamentale pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Dacă votul senatorilor şi deputaţilor, reuniţi în şedinţă comună, va fi majoritar în favoarea moţiunii "Opriţi genocidul social", Emil Boc va fi demis de Parlament pentru a doua oară, iar legea de echilibrare bugetară va fi respinsă. Opoziţia are nevoie de 236 de voturi pentru a adopta moţiunea de cenzură, dar nu se poate baza, teoretic, decât pe 213. Dacă voturile în favoarea Executivului vor fi majoritare, legea se va considera adoptată, iar Guvernul îşi va continua activitatea.
Iniţiatorii moţiunii, Alianţa PSD+ PC, împreună cu PNL, a cărui conducere a declarat că susţine moţiunea, au împreună 213 mandate şi, dacă toţi parlamentarii acestor partide vor fi azi prezenţi în Parlament, tot ar mai fi nevoie de 23 de voturi pentru a demite Guvernul. PSD are însă un parlamentar lipsă, senatorul Cătălin Voicu, aşa că numărătoarea porneşte de la 212. PDL se bazează pe propriii parlamentari şi pe cei ai UDMR, în total 227 de mandate, plus 26 de voturi din partea partidului lui Gabriel Oprea, UNPR. De partea Executivului ar mai fi şi cei 18 deputaţi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, care în mod tradiţional votează pentru Guvern în virtutea unei cutume care se respectă de la o legislatură la alta.
Nu există nimic formal care să-i oblige pe cei 18 deputaţi ai grupului minorităţilor naţionale să susţină Guvernul, poate doar banii pe care organizaţiile pe care le reprezintă îi primesc anual de la bugetul de stat să-i oblige la o astfel de supunere faţă de guvernanţi. În plus, există şi cinci parlamentari neafiliaţi nici unui grup politic, pe care PDL teoretic nu îi poate controla, iar Opoziţia se mai bazează şi pe câţiva rebeli din rândurile pedeliste, precum Daniel Oajdea.
Pesediştii îşi fac încă calcule destul de hazardate în privinţa şanselor moţiunii, liderul deputaţilor PSD, Viorel Hrebenciuc, spunându-le colegilor de partid, în şedinţa Comitetului Naţional Executiv, că moţiunea ar trece dacă ar fi votată ori de "partidul lui Oprea, ca să nu spun Udrea", ori de 60% din UDMR, plus jumătate din deputaţii minorităţilor.
Aşa cum era însă de aşteptat, conducerea Uniunii a decis ca votul parlamentarilor săi la moţiunea de azi să fie unul de susţinere a Cabinetului Boc, din care sunt parte componentă, şi deci împotriva moţiunii. "E firesc ca, fiind în Guvern, să nu putem vota moţiunea de cenzură, altfel ar trebui să ieşim din Guvern. Iar acum nu se pune problema desolidarizării de colegii de coaliţie", a anunţat Marko Bela după şedinţa conducerii Uniunii.
Pe lângă această decizie, membrii UDMR reuniţi în Consiliul Permanent au adoptat o declaraţie în care vorbesc despre necesitatea adoptării şi a unor măsuri de reformă, pe lângă cele de austeritate. "Susţinem măsurile de restrângere propuse de Guvern, cu modificările făcute precum păstrarea pensiilor minime şi aplicare acestor măsuri până la 31 decembrie.(...) Pentru ca ele să devină eficiente este nevoie de impunerea unor măsuri de reformă. UDMR nu poate accepta aceste măsuri de restrângere decât dacă alături de ele se va aplica o reformă profundă", a condiţionat Marko. UDMR are 31 de parlamentari.
Conform Constituţiei, adoptarea moţiunii echivalează cu retragerea încrederii acordate Guvernului de Parlament. Guvernul este demis, iar preşedintele trebuie să declanşeze procedura de numire a unui nou Executiv, adică să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, "în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament". Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
Singura moţiune pe care Parlamentul a reuşit să o adopte în ultimii 20 de ani a fost îndreptată tot împotriva lui Emil Boc. Documentul intitulat "11 împotriva României" a fost adoptat la 13 octombrie 2009, cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă. Atunci însă se aliaseră împotriva Guvernului Boc II, după ieşirea pesediştilor de la guvernare, atât parlamentarii PSD şi PNL, cât şi cei ai UDMR şi ai minorităţilor.
Efortul a trei partide parlamentare şi al grupului minorităţilor a fost însă unul inutil, deoarece la două luni de la adoptarea moţiunii, Emil Boc a revenit în fruntea Guvernului prin voinţa lui Traian Băsescu. Celelalte două moţiuni depuse în 2009 împotriva Guvernului Boc I, intitulate "Marea păcăleală PDL-PSD" şi "Guvernul Boc a decis: Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost", au fost iniţiate şi votate doar de PNL şi UDMR, fiind respinse.
Premierul se teme de trădătorii din PDL
PDL l-a aruncat din barcă pe deputatul anti-Boc Daniel Oajdea şi îi obligă pe parlamentari să îşi arate bilele la votul moţiunii. Pentru liniştirea nemulţumiţilor, Emil Boc îi momeşte cu o remaniere.
Deputatul de Iaşi Daniel Oajdea, care a avut "tupeul" să organizeze duminică o întâlnire cu alegătorii săi din colegiu şi să anunţe că, potrivit cu dorinţa acestora, va vota în favoarea moţiunii de cenzură, va fi exclus din partid. Biroul de Conducere al PDL a luat această decizie ieri, urmând ca propunerea de excludere să fie validată de Consiliul Naţional al partidului. Oajdea a aflat de la televizor despre excluderea sa din partid şi a spus că se gândeşte să reînfiinţeze Partidul Democrat.
PDL mai are însă un cui bătut în talpa lui Emil Boc, la Senat. În persoana senatorului de Prahova George Severin, care şi el este ferm hotărât să voteze pentru demiterea Guvernului Boc. Ca să îl convingă să nu pună bilele în urnă împotriva sa, însuşi premierul s-a deplasat ieri la grupul senatorial al partidului, unde a ţinut un discurs emoţionant despre unitate şi nevoia de a "trece împreună şi acest hop". Pentru că nemulţumirile sunt numeroase în rândurile pedeliştilor din Parlament, Emil Boc a încercat să liniştească spiritele promiţând o remaniere şi o "restructurare" a Guvernului, după moţiunea de cenzură. Conform discuţiilor din PDL, restructurarea este însă valabilă numai la nivel de teorie, pentru că, dacă se reduce numărul de ministere, noul Guvern trebuie să vină din nou în faţa Parlamentului, pentru o nouă învestitură, ceea ce ar echivala cu o nouă moţiune de cenzură.
Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a anunţat că Biroul Permanent Naţional al formaţiunii i-a mandatat pe parlamentarii săi să voteze împotriva moţiunii, fiind exclusă o recomandare ca aceştia să se abţină de la vot. "Parlamentarii PDL vor vota pentru respingerea moţiunii de cenzură", a spus Gheorghe Flutur. Vicepreşedintele PDL a precizat că decizia nu conţine şi o precizare privind modalitatea de exercitare a votului, adică dacă pedeliştii vor vota sau nu cu bilele la vedere. Întrebat dacă liderii PDL au problemă cu exercitarea în mod secret a votului parlamentarilor proprii, Flutur a răspuns: "Nu, avem încredere în oamenii noştri. Alţii văd că n-au".
● Adriana Duţulescu
Miting de protest la porţile Parlamentului
Marile organizaţii sindicale organizează azi un miting la Palatul Parlamentului, unde sunt aşteptaţi peste 20.000 de oameni.
Prim-vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical, Ion Pis, a declarat săptămâna trecută că la mitingul de azi vor participa cel puţin 20.000 de oameni, care vor protesta între orele 9:30 şi 16:00, încercând să-i convingă pe parlamentari să voteze moţiunea de cenzură pentru a fi evitate reducerile de pensii şi salarii. Ion Pis a precizat că cei mai mulţi protestatari vor fi între orele 9:30 şi 11:30, când va fi organizat şi un lanţ uman în jurul Parlamentului.
De asemenea, participanţii la miting vor protesta la cele trei porţi de intrare în instituţie, respectiv poarta Izvor, cea din 13 Septembrie şi poarta VIP. Prim-vicepreşedintele BNS a adăugat că pentru lanţul uman care va fi organizat între 9:30 şi 10:30, atunci când parlamentarii intră în instituţie, sunt necesari aproximativ 7.000 de oameni, alte 1.000-1.500 de persoane urmând să picheteze intrările în Palatul Parlamentului.