BUCUREŞTI / Parcările, un lux

Cu o suprafaţă de 230 kmp, Bucureştiul are, conform unui ultim studiu al Eco-Civica, peste 40 de hectare de domeniu public (0,4 kmp) ocupate cu maşini abandonate. Parcatul la întâmplare într-o capitală europeană a devenit un mod de viaţă. Coloşii de beton şi sticlă ridicaţi în ultimii ani nu şi-au asigurat şi parcările subterane aferente.

Locurile de parcare sunt de multă vreme un lux pentru capitala României. Pe lângă faptul că nu ne ajută infrastructura, am avut grijă să construim mult şi prost, fără respectarea celor mai elementare norme de mediu. Am sacrificat astfel spaţii verzi, copaci, am creat adevărate centre de poluare. În jurul blocurilor-turn, care nu oferă nici măcar jumătate din necesarul parcărilor, stau înghesuite zeci de maşini. Sunt parcate pe locuri interzise, în intersecţii, pe trotuare sau spaţii verzi. În ultima perioadă, majoritatea proiectelor care ajung pe masa Agenţiei de Mediu au renunţat la parcări. Constructorii din zonele centrale îşi motivează opţiunea prin faptul că oamenii de afaceri ar folosi mai degrabă taxiul decât maşina personală. O explicaţie simplistă pentru o problemă gravă!  

BLOCURILE-TURN
Ani la rând, în Bucureşti s-a construit haotic. Pentru monştrii de beton s-au sacrificat zeci de copaci. Situaţia este critică atât pe sectoare, cât şi în centrul Bucureştiului. Calea Dorobanţi, Piaţa Armenească sau Piaţa Victoriei sunt doar câteva dintre locurile unde  blocurile-turn au muşcat din zonele verzi, declanşând o luptă nebună pentru un loc de parcare. În Piaţa Charles de Gaulle, blocul-turn ridicat pe un spaţiu verde nu oferă nici măcar jumătate din necesarul locurilor de parcare de care ar fi nevoie. Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a fost nevoit să ia primele măsuri. Cum maşinile ocupau zonele verzi, trotuare şi străduţe, circulaţia fiind astfel îngreunată, zeci de stâlpi au fost instalaţi din metru în metru. Şi Casa Presei Libere este sufocată de maşini. Clădirile din sticlă ale Business Park, ridicate în vecinătate, nu au catadicsit să îşi respecte angajaţii şi să le ofere un loc de parcare civilizat. Astfel, cei mai mulţi îşi lasă maşinile pe străduţele din jurul Casei Presei. Pentru un loc de parcare, şoferii dau ocolul aleilor din împrejurimi zeci de minute. Mai mult, în ciuda semnelor de circulaţie care interzic parcarea sau oprirea în astfel de locuri, maşinile sunt împânzite de o parte şi de cealaltă a aleii marcate corespunzător.   

Clădirea BRD din Piaţa Victoriei sau colosul de sticlă de lângă Biserica Armenească au creat la rândul lor adevărate probleme. Multe dintre clădirile din vecinătate s-au trezit cu subsolurile inundate. Betonarea a trei, maximum patru niveluri din subsol au afectat şi pânza freatică. Aceste clădiri sunt centre business care nu au locuri de parcare pentru miile de maşini ce vin zilnic.

HOTELURI FĂRĂ PARCĂRI
"În urmă cu puţin timp au venit la avizare dezvoltatorii unui hotel din spatele Palatului Şuţu. Nu au în proiect un loc de parcare! În aceeaşi situaţie sunt şi alte hoteluri aflate în zonele centrale ale Bucureştiului. Şi am să vă spun şi de ce. Construirea lor este destul de costisitoare. Mai mult, sunt obligaţi să respecte cota de 30% spaţiu verde. În aceste condiţii, parcările supraterane sunt excluse", a explicat Nicolae Rădulescu-Dobrogea, preşedintele Eco-Civica. Cartierele rezidenţiale sunt singurele care oferă locuri de parcare clienţilor. Preţul destul de piperat îţi asigură un loc sigur pentru maşina personală. Un loc de parcare subteran poate ajunge cu uşurinţă la suma de 15.000 de euro.  

"Celebra" HCGMB 124, rediscutată zilele acestea

Foarte mulţi cititori ne-au scris în aceste zile la rubrica noastră "D-ale cetăţeanului", exprimându-şi indignarea despre aberanta HCGMB 124/ 25.03.2008, prin care proprietarii de maşini în leasing nu-şi mai pot achiziţiona locuri de parcare de domiciliu. Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, n-a rămas insensibil la una dintre durerile bucureştenilor, astfel că respectiva hotărâre va fi rediscutată în prima şedinţă de consiliu a Primăriei Capitalei.