Cade muntele peste Manastirea Arnota

Manastirea Arnota din judetul Valcea, veche de aproape patru secole, ar putea fi distrusa in totalitate din cauza dinamitarii muntelui pe care se afla. Locasul adaposteste si mormantul voievodului Matei Basarab.

DEZASTRU. Mormantul voievodului Matei Basarab este amenintat de exploatarea miniera

Practic, intreg muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar, exploatarile incepand in anii ’60.
Deoarece calcarul se extrage prin dinamitarea muntelui, manastirea, cu o valoare de patrimoniu extrem de mare, a avut de suferit. Exploziile au dus la fisurarea zidurilor si, implicit, la distrugerea frescelor si a picturilor interioare si exterioare. Daca nu se iau imediat masuri, manastirea s-ar putea prabusi.

PEISAJ SELENAR. Exploatarea miniera Ramnicu-Valcea a inceput sa scoata calcarul din Muntele Arnota in urma cu mai bine de 40 de ani. Roca extrasa de aici este folosita de Uzinele Sodice Govora. Exploatarea carierei exercita un impact extrem de mare asupra mediului, care se accentueaza de la o zi la alta, facandu-i pe specialisti sa creada ca efectele vor fi unele devastatoare in viitorul apropiat. Peisajul din zona carierei este unul selenar, ecologizarea intregului munte ridicandu-se la sume fabuloase, pe care comunitatea locala nu le poate suporta.

Autoritatile propun o serie de solutii pentru rezolvarea unei situatii extrem de grave. Astfel, conducerii Exploatarii Miniere i s-a propus mutarea carierei in alta parte, precum si incadrarea acesteia intr-o ambianta ecologica.

De asemenea, se doreste infiintarea unui Parc National, din care sa faca parte si Manastirea Bistrita.

DINAMITA. Consecintele dinamitarii haldelor de steril din munte se vad insa cel mai bine in cazul Manastirii Arnota. Zidurile batrane au fost fisurate, frescele vechi de secole au cazut, iar picturile de o valoare inestimabila s-au degradat iremediabil. In prezent, manastirea este sustinuta de schele interioare, pentru a nu se prabusi in capul preotilor. Daca nu se intervine in cel mai scurt timp, acest monument cuprins in patrimoniul national s-ar putea prabusi. Ceea ce nu au reusit patru secole, s-ar putea intampla din cauza inconstientei industriasilor.

ECOLOGIZARE. Exploatarea Miniera ar putea comanda in scurt timp un studiu de fezabilitate, in urma caruia ar putea fi gandit un plan de ecologizare a zonei in care se afla Manastirea Arnota. Dupa efectuarea acestui studiu, vor fi identificate sursele de finantare. Cel mai probabil, ecologizarea zonei Costesti se va realiza prin finantare externa.

ISTORIC

Manastirea Arnota, purtand hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, a fost ctitorita de Matei Basarab in anii 1633-1634, pe temelia unei biserici mai vechi. Conform unei legende, Basarab a zidit manastirea in comuna valceana Costesti deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in stufarisuri de urmaritorii turci. Pridvorul cu turla i-a fost adaugat de Constantin Brancoveanu, la inceputul domniei lui. Tot el ii reconstruieste catapeteasma, o adevarata opera de arta sculpturala, si renoveaza pictura, fara sa o inlocuiasca pe cea originala. Usa bisericii, sculptata in lemn de castan, are o inscriptie in limba slavona: "Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel-logofat". Foarte valoros este si portretul lui Matei Basarab, realizat in 1644 de zugravul Stroe din Targoviste. In pronaosul bisericii actuale se afla doua morminte: cel al lui Matei Basarab si mormantul lui Danciu vel-vornic, tatal lui Matei Basarab, fost ostean al lui Mihai Viteazul.

SPERANTA

"Este o situatie neplacuta pentru toata lumea. Am discutat si cu cei de la Exploatarea Miniera si speram ca impreuna sa gasim o rezolvare pentru aceasta situatie. Intr-adevar, au fost compromise mai multe fresce si picturi ale Manastirii Arnota, a caror valoare nu poate fi masurata" - Mihai Pretorian, diacon in cadrul Episcopiei Ramnicului