Căile Ferate Române, puse pe butuci de autorităţi

AFP constată dezinteresul pentru reţeaua feroviară şi trage semnalul de alarmă la CFR

Căile Ferate Române sunt într-o stare catastrofală, la 20 de ani de la căderea comunismului, fiind victimele dezinteresului guvernanţilor din toate partidele, după ce odinioară România dispunea de cea mai extinsă reţea feroviară din Europa, potrivit specialiştilor din cadrul Oficiului de Statistică citaţi de AFP.

În timp ce UE se reorientează către reţeaua feroviară pentru a proteja mediul, România, membru al Uniunii din 2007, acţionează tocmai invers, comentează agenţia franceză. Pe baza datelor experţilor, AFP constată că între 1990, imediat după Re­voluţia din decembrie 1989, când sistemul democra­tic a început să funcţioneze, în­locuindu-l pe cel to­ta­li­tar, şi 2009, numărul celor care că­lă­toresc cu trenul s-a micşorat de şase ori, ajungând de la 407,9 mi­li­oa­ne la 70,3 milioane, iar această ten­dinţă de scădere con­ti­nuă. "Traficul ar putea scădea cu 10% în 2010", a de­cla­rat pentru AFP directorul departa­men­tului de călători al companiei feroviare naţionale CFR, Liviu Pescăraşu.

În schimb, numărul ma­şi­ni­lor s-a triplat în aceeaşi perioadă, trecând de la 1,3 mili­oane în 1990 la 4 mi­lioane în prezent, românii îndreptându-se către un "lux" rar în perioada comunistă.
"Este aproape la fel ca în Franţa, unde s-a renunţat la tramvai în epoca maşinii... pentru a se reveni la acesta ulterior", a afirmat Ştefan Roşeanu, de la Asociaţia Industriilor Feroviare.

Dar cauza principală ce a provocat scăderea drastică a călătoriilor cu trenul este infrastructura fe­roviară dezastruoasă, care duce la prelungirea duratei călătoriilor, viteza co­mer­cială, de pildă, abia atingând 50 de kilometri pe oră. De pildă, între oraşele turistice Sibiu şi Braşov, legăturile directe sunt întrerupte de mai multe luni din cauza unui pod avariat.

De asemenea, între multe lo­ca­li­tăţi au fost sistate liniile directe, iar le­găturile existente au, în general, dife­renţe orare mari. Întârzierile de una până la trei ore sunt tot mai dese pe numeroase trasee. Atunci, în pofida confortului vagoanelor pe marile linii, călătorii renunţă la acest tip de tran­sport. Potrivit datelor oficiale, 40% din căile ferate şi 96% din podurile fe­ro­viare au nevoie de reparaţii majore.

Problema infrastructurii feroviare din România, care, cândva, era cea mai extinsă din Europa, a ajuns şi la Comisia Europeană. "România trebuie să investească mai mult în infrastructura feroviară care se distruge rapid din cauza lipsei de întreţinere", a declarat pentru AFP o oficialitate a  CE, care a adăugat că "lipsa de di­na­mism a sectorului feroviar nu este cu siguranţă bună pentru economia românească", aflată deja în recesiune.

La rândul său, directorul ad­junct pentru proiectele eu­r­o­pe­ne din domeniul feroviar, Radu Irimia, nu se aşteaptă la o remediere apropiată a situaţiei, avertizând că restricţiile de viteză a trenurilor pe ruta ce leagă capitala ţării de Constanţa vor putea persista chiar şi până în 2015. În plus, în renovare se află şi podul de peste Dunăre. Linia de cale ferată între Bucureşti şi Constanţa, de 225 de ki­lo­metri, se parcurge acum în apro­xi­ma­tiv cinci ore, adică mai mult decât du­rata unei asemenea călătorii în pe­ri­oa­da comunistă. Minis­trul Tran­s­por­turilor, Radu Ber­ceanu (foto), a afir­mat că această du­ra­tă ar trebui re­du­să cu apro­xi­mativ două ore şi ju­mă­ta­te până la jumătatea anului viitor.

Deşi criza este adeseori evocată ca un element explicativ, experţii amintesc că România a avut zece ani de creştere fără ca reţeaua feroviară să beneficieze de investiţiile necesare, deşi a primit 610 milioane de euro de la UE şi, în principiu, dispune din 2007 de 1,85 de mi­li­arde de euro pentru infrastructura feroviară.