Zeci de turiști au rămas și fără vacanțele plătite, dar și fără posibilitatea de a-și recupera banii, după ce două agenții de turism din România și-au închis porțile, peste noapte.
Deși cele două se află în situații total diferite, cumpărătorii se întreabă acum dacă mai pot avea încredere în agențiile de turism și, mai ales, cum ar putea verifica situația firmelor, înainte de a le da banii.
Plecarea pe cont propriu în vacanță, fără a mai apela la o agenție de turism, nu este o soluție atât de bună precum pare acum, în plin scandal. Reclama de pe internet ar putea să nu prezinte situația reală, iar plata directă, fără garanții, n-ar ajuta cumpărătorii să ceară despăgubiri, dacă ar apărea probleme.
Agențiile Genius Travel și Mareea sunt implicate într-un scandal fără precedent, nu pentru că astfel de situații nu ar mai fi existat, ci tocmai pentru că evenimentele s-au produs într-un interval foarte scurt de timp, afectând astfel credibilitatea tuturor agențiilor. Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) a intervenit imediat după ce clienții au făcut primele sesizări, dar legea nu permite niciunei autorități să ia măsuri înainte de a se produce incidentele.
De fapt, în tot acest scandal, cea mai mare problemă este a asigurărilor, nu doar pentru că sunt foarte mici, ci pentru că brokerii nici nu ar vrea să le majoreze. Cu alte cuvinte, dacă unele agenții ar vrea să-și plătească asigurări mai mari de 10.000 de euro pentru cele revânzătoare sau de 50.000 de euro pentru cele touroperatoare, nu ar putea, nici măcar dacă ar exista o prevedere legală în acest sens, pentru că firmele de asigurări nu acceptă.
Asigurătorii consideră că riscurile în acest domeniu sunt prea mari și nu vor să și le asume. „Pentru societățile de asigurare din alte țări, piața de turism este un business, ceea ce nu se întâmplă la noi, unde nu-i interesează această piață. De șapte ani se încearcă deblocarea situației”, explică Anca Nedea, președintele ANT.
Soluții propuse, în dezbatere
ANT a identificat câteva soluții pentru reglementarea pieței: fondul de garantare și contul fiduciar, dar și o redefinire a agențiilor, în funcție de posibilitățile financiare ale fiecăreia.
„Chiar dacă partea de asigurări ar funcționa, nici așa situația nu ar fi 100% garantată pentru turist, cum nu e garantată nicăieri în Europa, dar ar fi mult mai bună. ANT a lucrat la două proiecte legislative, impreuna cu ANAT si FPTR, pentru fondul de garantare și contul fiduciar, tocmai pentru a propune, ca strategie, o paletă de instrumente alternative. În urma consultărilor cu toți actorii de pe piață, am înțeles că nu vom ajunge să mulțumim pe toată lumea și, într-adevăr, unele dintre măsuri ar conduce la scoaterea de pe piață a unora dintre actorii mici și mijlocii, ceea ce în niciun caz nu își dorește o autoritate a statului. De aceea, venim cu un pachet de măsuri alternative pe care să le poată accesa jucătorii din piață, în funcție de situația fiecăruia”, mai spune președintele ANT.
Astfel, fondul de garantare ar presupune ca agențiile să depună bani într-un singur depozit garantat de stat, din care să se poată despăgubi turiștii care ajung în situația celor rămași acum fără vacanțe și fără banii dați. Dar agențiile încă nu s-au pus de acord cu această soluție.
Contul fiduciar este o măsură mai dură, dar care, deși nu garantează direct pachetul turistului, dă posibilitatea ca banii colectați de la client să fie puși într-un cont de suspensie, de care agențiile să nu se poată atinge decât pentru a face plăți către furnizorul care va presta serviciul către clientul final.
„Fondul de garantare este o idee bună, care ar putea rezolva situația, dar numai dacă va fi plătit în funcție de cifra de afaceri a fiecărei agenții. În acest moment avem toți aceeași asigurare, indiferent dacă agenția e mare sau mică. În privința contului fiduciar, cred că așa ceva nu se poate aplica la turism. Agențiile care au garanții plătesc în avans, iar astfel se creează probleme de cash-flow, se întârzie plățile către furnizori și se pot crea blocaje în piață. În felul acesta, un touroperator ar avea banii blocați de două ori, o dată pentru că plătește avans pentru garanții și a doua oară blocajul în acest cont, până la momentul decontării cu furnizorul”, explică Oana Dănilă, reprezentant al unei agenții touroperatoare de nivel mediu.
Riscuri asumate de clienți
Practic, pentru cumpărători rămâne o singură soluție: să verifice singuri situația agenției de la care cumpără pachete turistice. Pe site-ul ANT se poate verifica ce agenții și-au plătit asigurările și care sunt cele neserioase, care au întârziat să depună documentele cerute prin lege. Acesta ar fi un prim pas pentru plătitori.
„Noi am cerut, de la începutul anului, tuturor agențiilor de turism să ne înainteze documentele prin care atestă faptul că au plătit asigurarea, conform legii. Nu putem să le retragem licența imediat, dacă ei nu depun documentele. Am trimis somații, apoi am trimis notificări cu confirmare de primire, că dacă în termen de 15 de zile nu se trimite asigurarea, retragem automat licența. O măsură de retragere a licenței înseamnă oameni fără locuri de muncă, business blocat și scădere economică, iar noi trebuie să ne asumăm toate aceste măsuri. Ne-a costat peste 10.000 de lei să trimitem toate aceste notificări, bani de la bugetul statului”, mai spune Anca Nedea.
Nu se poate spune că această metodă de verificare ar fi funcționat și în cazul agenției Mareea, una dintre cele mai serioase firme de pe piața din România, care avea și asigurarea plătită, și documentația depusă conform legii și feedback foarte bun de la clienți.
În acest caz, zvonurile aruncate pe piață că ar avea probleme financiare i-au determinat pe hotelieri să ceară plăți în avans, până când Mareea Comtur SRL a intrat în incapacitate de plată.