Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
'Disfunctionalitati' si nici vorba de 'criza' in aprovizionarea cu morfina, sustine ministrul Sanatatii, Ritli Ladislau. 'Este o criza artificiala, o criza falsa. Avem alternative, exista medicamente injectabile cu actiune rapida. Practicienii stiu si pot recomanda. Nu inteleg de ce nu au explicat acest lucru', le spune ministrul Sanatatii colegilor sai, oncologi.
Dincolo de nuantele in definirea unei realitati dramatice, pacientii cu cancer chiar n-au nici o vina ca sunt bolnavi si ca oncologii n-au aflat ca aveau posibilitatea de a le calma durerile si cu alte medicamente injectabile. Dar sirul ghinioanelor din viata bolnavilor nu se termina aici. Deoarece, oficial, aflam ca sunt trei grupe de medicamente care oricand pot genera disfunctionalitati, ca sa nu spunem o criza, similare morfinei. Prima: grupa medicamentelor oncologice ieftine, neinteresante din punct de vedere comercial, deoarece nu sunt profitabile.
In aceasta grupa intra 30-40 de medicamente care nu mai sunt importate, care sunt necesare si sunt aduse doar cu aprobarea ministrului. A doua: medicamente ieftine care tin pretul de referinta scazut si care nu se gasesc pe piata, motiv pentru care vor fi eliminate din lista de compensate si gratuite. A treia: medicamente esentiale, cu producator unic si care reprezina un risc pentru sanatatea populatiei daca se repeta figura pe care a facut-o producatorul de morfine cand a decis sa se retraga de pe piata noastra.
Asadar, ce trebuie sa stim daca avem nesansa unui cancer. Ca 30-40 citostatice necesare nu exista la noi. Ca odata inceputa terapia ea trebuie continuata cu aceleasi molecule pentru a tine sub control boala. Ca 'incidente', 'disfunctionalitati' cum au fost cele cu morfina se pot intampla oricand. Ca lista de compensate si gratuite se va reduce foarte curand.
Mai trebuie sa pricepem ca la capitolul medicamente totul e vraiste. Abia acum, dupa episodul cu morfinele, Ministerul Sanatatii a cerut Agentiei Nationale a Medicamentelor sa intocmeasca o lista cu medicamentele care au un singur producator, sa stabileasca forma lor de prezentare, care sunt producatorii si tara lor de origine. Ceea ce este foarte important, deoarece, daca se supara unul din cei aproximativ 10 producatori unici, ar avea de suferit nu numai bolnavii de cancer, ci si cei cu diabet, cu afectiuni cardiace etc.
Si motive de suparare sunt. Taxa clawback, intens criticata de companiile farmaceutice, dar apreciata de presedintele CNAS, Lucian Duta, deoarece 'lasa calea deschisa accesului la medicamente', este un motiv. Un alt motiv: intarzierile la decontarea facturilor care deja au pus pe fuga un producator elvetian de medicamente. Dar in opinia presedintelui CNAS 'firmele nu au anuntat ca pleaca din cauza platilor intarziate si nu exista nici un semnal ca ar pleca de pe piata din Romania din cauza clawback-ului. Taxa clawback reprezinta principalul element de control al statului asupra cheltuielilor. De asemenea, aceasta reprezinta un mijloc de protectie a pacientilor pentru a nu plati mai mult si a avea acces la tratament'.
Dar motivul cel mai dureros este lipsa contractelor cu prevederi ferme, cu termene si sanctiuni precise, care ar putea preveni episoade de genul morfina, cand producatorul si-a luat jucariile si ne-a spus pa. Trist este ca, desi toate acestea se cunosc, Ministerul si Casa se mira inocent cand apar asemenea situatii, fac anchete la un spital sau altul si dau vina pe unii manageri pusi de autoritatile locale. 'Nu ne-am gandit vreodata ca ar putea sa apara un astfel de hiatus in aprovizionarea cu medicamente, dar probabil ca vom face o rezerva si pentru astfel de situatii. O astfel de situatie nu a mai aparut pana acum', marturiseste secretarul de stat Vasile Cepoi.
