CE a declanşat procedura de deficit excesiv împotriva României

Comisia Europeană a declanşat astăzi procedura de deficit excesiv în cazul României, Poloniei, Lituaniei şi Maltei. Decizia executivului comunitar este luată în conformitate cu prevederile Tratatului privind instituirea Comunităţii Europene şi ale Pactului de Stabilitate şi Creştere, potrivit Agerpres.

La data de 1 aprilie, cele patru ţări (dintre care doar Malta este membră a zonei euro şi care nu este pentru prima dată în situaţie de deficit excesiv) au notificat Comisia în legătură cu nivelul deficitului lor public, care a depăşit nivelul de 3% în 2008. Potrivit prognozelor de primăvară ale executivului comunitar, deficitul public al României în 2009 ar urma să fie de 5,1% din PIB, în condiţiile în care, în 2008, valoarea acestui indicator a fost de 5,4% din PIB. În termen de trei săptămâni, Biroul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat) a verificat datele comunicate de statele membre.

Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Joaquin Almunia a declarat că, în cazul României, situaţia deficitului este foarte bine cunoscută la nivelul Comisiei Europene, întrucât în ultimele luni au avut loc discuţii cu autorităţile de la Bucureşti prin care s-a convenit adoptarea unor măsuri de ajustare fiscală. Executivul UE va verifica dacă aceste măsuri adoptate de România sunt conforme şi cu angajamentele asumate de ţara noastră în cadrul aistenţei financiare internaţionale de la FMI şi Uniunea Europeană. După cum se ştie, memorandumul de înţelegere pentru această asistenţă este în curs de elaborare.

Almunia a ţinut să sublinieze că procedura de deficit excesiv nu este o sancţiune contra ţărilor respective, ci un instrument de soluţionare a unor probleme existente în economie. 'Implementarea Pactului de Stabilitate şi Creştere şi a recomandărilor pentru limitarea deficitului reprezintă o chestiune de coordonare şi colaborare, iar procedura de deficit excesiv nu este o atitudine de arătare cu degetul a celui vinovat (blame-and-shame)', a spus reprezentantul CE.

Pe de altă parte, Joaquin Almunia a spus că în situaţii de criză economică, precum cea actuală, existenţa unui deficit public este normală, însă acest fapt nu trebuie să fie un motiv pentru a se renunţa la supravegherea financiară. După cum insista reprezentantul Comisiei, existenţa şi respectarea unor angajamente naţionate sunt un element important de creştere a încrederii investitorilor şi consumatorilor în economia unei ţări.

Comisia Europeană urmează să elaboreze un raport analitic ce conţine motivele şi propunerile sale cu privirea la motivele existenţei deficitului excesiv. Documentul va fi înaintat Consiliului ECOFIN, care se va întâlni în luna iunie şi va face recomandări privind limitarea deficitului public în România, Polonia, Lituania, Malta, dar şi Letonia, ţară a cărei situaţie a fost analizat în luna martie şi pentru care ar urma să fie confirmată existenţa deficitului excesiv. În aceeaşi zi, Consiliul ECOFIN va prezenta măsurile necesare de corectare a deficitului, însoţite de un termen al aplicării acestora şi de ritmul acţiunilor de ajustare.

Apoi, la 6 luni de la adoptarea recomandărilor de către Consiliu - aşadar spre sfârşitul anului - Comisia Europeană va face o nouă evaluare a situaţiei, pentru a vedea dacă măsurile au fost aplicate în mod adecvat şi dacă au fost eficiente.

Potrivit articolului 104 din Pactul de Stabilitate şi Creştere, statele membre ale UE trebuie să evite deficitele publice excesive.

Comisia Europeană monitorizează evoluţia situaţiei bugetelor şi a datoriei guvernamentale ale statelor membre ale UE în vederea identificării erorilor majore de disciplină bugetară. Dacă un stat al Uniunii nu îndeplineşte condiţiile impuse (deficit bugetar de maximum 3% din PIB), Comisia elaborează un raport pe care îl trimite Consiliului UE.

La rândul său, după ce consimte asupra existentei deficitului bugetar excesiv în cazul unui stat UE, Consiliul face recomandări privind limitarea deficitului public al statului respectiv. La început, recomandările Consiliului sunt transmise direct guvernului ţării vizate, însă ele sunt făcute publice dacă nu se observă nicio acţiune de remediere a deficitului din partea acestuia.

Dacă nici după publicarea recomandărilor statul cu deficit excesiv nu întreprinde nicio acţiune, Consiliul poate lua alte măsuri în acest sens: recomandă guvernului în cauză să facă publice informaţii suplimentare legate de situaţia sa financiară, invită Banca Europeană de Investiţii să nu mai acorde credite guvernului ţării cu deficit bugetar excesiv sau impune statului vizat plata unor amenzi.

Ultimul raport al Fondului Monetar Internaţional arată că modul în care au fost cheltuiţi banii publici a agravat actualele dificultăţi economice ale României. Cheltuielile guvernamentale s-au dublat între 2005 şi 2008, iar creşterile salariale şi politica de angajări masive în sectorul public au făcut ca executivul să plătească salarii pentru bugetari aproape de trei ori mai mari în 2008 comparativ cu 2005. Din această cauză, reducerea cheltuielilor publice şi relaxarea politicii fiscale pentru a susţine economia slabită sunt în prezent aproape imposibil de realizat. Nivelul cheltuielilor publice este deja prea mare pentru a permite guvernului să îşi finanţeze din surse proprii deficitul bugetar. (V.A.)