CEDO condamnă, România plăteşte

Guvernul a plătit în primul semestru al acestui an despăgubiri impuse statului prin hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sumă de peste 10 milioane euro, mai mult decât în întreg anul 2009 şi decât suma totală achitată în intervalul 1998-2007

Despăgubirile sunt impuse de CEDO pentru încălcarea de către autorităţile române a drepturilor legale ale cetăţenilor, în principal în domeniul proprietăţii.

Singura dată când România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât suma achitată în acest an a fost în 2008, cu 47,18 milioane lei, dar pentru întregul an, nu pentru un singur semestru, relevă un document oficial.

Potrivit legii, despăgubirile decise de CEDO sunt plătite într-un termen de trei luni de la data la care hotărârea instanţei europene rămâne definitivă.

Conform sursei citate, în urma condamnării statului român de către CEDO, cuantumul total al despăgubirilor plătite de Guvern începând cu 1 ianuarie 2010 şi până în prezent se ridică la 43,39 milioane lei, peste despăgubirile care au fost achitate pe parcursul întregului an 2009, de 41,23 milioane lei.

Documentul include şi situaţia despăgubirilor achitate de România de la data ratificării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, defalcată pe anii trecuţi. Aceasta relevă că pentru 1998 au fost achitate despăgubiri de 15.735 lei, iar pentru 1999 nu au fost efectuate plăţi.

Suma impusă la plată statului de către CEDO a crescut constant în următorii ani, de la 24.213 lei în anul 2000 la 136.868 lei în 2001, la 1,08 milioane lei în 2002 şi la 7,6 milioane lei în 2003.

În 2004 au fost plătite despăgubiri de 2,23 milioane lei, cuantum cu o evoluţie din nou ascendentă, la 2,27 milioane lei în 2005, la 3,04 milioane lei în 2006, la 14,05 milioane lei în 2007 şi la 47,1 milioane lei în 2008.

Un raport al CEDO prezentat în primăvara acestui an a indicat că România a fost depăşită în 2009 doar de Republica Moldova în ceea ce priveşte despăgubirile impuse la plată în urma condamnărilor rămase definitive.

În urmă cu două săptămâni, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că jurisprudenţa neunitară în aplicarea legilor privind proprietatea reprezintă ponderea "cea mai însemnată" în cazurile pe care România le-a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.