Aniversarea a 50 de ani de la zborul în cosmos al lui Iurii Gagarin şi a 30 de ani de la zborul comun al cosmonauţilor Dumutri Prunariu şi Leonid Popov au fost marcate, la Casa Titulescu din Capitală, prin manifestarea cu tema "Chemarea cosmosului". Organizatorii manifestării au fost Fundaţia Europeană Titulescu, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, şi Centrul de Studii Ruse şi Sovietice.
Au participat reprezentanţi ai mediulu academic, diplomaţi şi ofiţeri. A luat parte excelenţa sa domnul Aleksander Churilin, ambasadorul Federaţiei Ruse în România. Invitatul special al manifestării a fost General maior (r) dr. ing. Dumitru- Dorin Prunariu, preşedintele Comitetului ONU pentru explorarea paşnică a spaţiului extra-atmosferic a cărui alocuţiune s-a constituit într-o amplă evocare a zborului spre stele văzut ca "un deosebit spirit de aventură ştiinţifică, a dorinţei de a cunoaşte, de a învăţa, de a-ţi îmbogăţi spiritul şi a trasa noi căi prin care noi, oamenii, să ne croim viitorul" şi, deopotrivă, într-un emoţionant omagiu adus celor care au făcut parte din primul detaşament de cosmonauţi ai lumii.
Una dintre ideile majore ale alocuţiunii prezentată de către primul român care a călătorit în Cosmos a fost aceea că "în general, zborurile cosmice se consideră experimentale, pentru că în marea lor majoritate se experimentează ceva nou, legat de tehnologia utilizată, de metodologia efectuării unor operaţii, de studiile şi cercetările efectuate inclusiv asupra fiinţelor vii." "Oamenii în cosmos - a apreciat Dumitru Dorin Prunariu- sunt încă cobai, cei cu puţin peste 500 de cosmonauţi şi astronauţi care au efectuat până acum zboruri extra-atmosferice, mai lungi sau mai scurte, constituind o bază minimă pentru statistici legate de comportamentul organismului uman în condiţiile specifice cosmosului şi urmările de scurtă şi lungă durată ale activităţii dintr-un mediu imponderabil, cu radiaţii crescute, limitat ca volum şi suficient de stresant."
În context, au fost evidenţiate pricipalele mutaţii si evoluţii înregistrate în abordarea politică şi militară a cosmosului, insistându-se asupra ideii că dintr-un teren de competiţie , chiar dacă nu s-a ajuns la o confruntare directă, spaţiul cosmic trebuie să fie un spaţiu al colaborării internaţionale. "Astronauţii şi cosmonauţii de astăzi - a mai spus Dumitru Dorin Prunariu- nu mai sunt nici pe departe numai militari. Zona civilă ocupă demult locul preponderent, oamenii de ştiinţă din diverse domenii de activitate constituind principalii candidaţi la zboruri cosmice." De asemenea, invitatul special al manifestării omagiale a vorbit despre "noua viziune asupra zborurilor cosmice pilotate pe cale să se întruchipeze, ca urmare a atât de multe noi elemente care trebuie luate în considerare privind activitatea omului în afara atmsferei terestre."
"Zburând în Cosmos- a conchis gen. mr. (r ) dr. ing. Dumitru- Dorin Prunariu, indiferent de naţionalitate, oamenii au înţeles că Pământul reprezintă o oază fragilă în vastitatea Sistemului Solar, iar sentimentul că această oază fragilă trebuie protejată de ameninţările naturale sau provocate de semenii noştri prevalează în faţa oricăror alte sentimente şi îi uneşte pe cei care împărtăşesc experienţa cosmică."