Comentariu - Mesajul oficialilor UE pentru Bucuresti

Vizita oficialitatilor europene la Bucuresti a fost bogata in declaratii spectaculoase si repozitionari interesante. UE sustine pe mai departe aderarea Romaniei la termenul stabilit, dar avertizeaza in schimb ca va fi mai severa decat pana in prezent atunci cand va intreprinde evaluarile periodice.

Postul de radio Deutsche Welle a facut o analiza asupra acestor vizite, pe care o puteti citi in continuare. Analistii ezita daca sa considere vizita oficialilor europeni ca pe una prietenoasa sau mai curand ca pe una reticenta si incarcata de exigente de ultima ora.

VORBE GOALE. Presedintele Traian Basescu a contribuit mult la involburarea suprafetelor, facand declaratii care au starnit contradeclaratii. Facand un bilant, se poate insa constata ca vizita asta bogata in evenimente a avut insa un rezultat care nu schimba cursul lucrurilor, care nu aduce de fapt nici o noutate majora. O schimbare de atitudine a Comisiei si Parlamentului European se produsese inca dinainte, dupa ultimele alegeri europene, atunci cand Grupul Popular devenise majoritar si cand s-a modificat componenta Comisiei Europene. Schimbarea aceasta a fost perceputa insa la Bucuresti ca o neadecvare, intrucat intre timp si la Bucuresti se produsesera schimbari importante. Regimul considerat foarte corupt al lui Adrian Nastase si Ion Iliescu a fost schimbat cu o administratie care, cel putin pana in prezent, dovedeste o intransigenta fara precedent in combaterea coruptiei, dar intamplarea a facut ca tocmai acesti noi politicieni care au castigat alegerile cu un puternic mesaj anticoruptie sa fie expusi unor critici foarte puternice de la Bruxelles.

IRITARE. Dupa incheierea negocierilor cu Romania, in conditii pe care lumea le-a considerat indeobste putin nepotrivite, Romaniei i s-au pus clauze severe pe care trebuie sa le duca la indeplinire nu cei raspunzatori de intarzieri si defectiuni, ci noii guvernanti. De aici, din acest decalaj de situatii, s-au nascut declaratiile iritate ale lui Traian Basescu, mirat ca tocmai el si prietenii sai politici, ca Monica Macovei, trebuie sa asculte discursul sever pe tema combaterii coruptiei si reformarea justitiei. Monica Macovei cel putin si-a asumat imediat dupa preluarea mandatului riscuri majore si a declansat cea mai categorica actiune de asanare a aparatului judiciar cu rezultate adevarat inca neclare. A fost nevoie, asadar, partenerii sa se cunoasca mai bine, sa stea de vorba si s-a vazut ca dupa punerile la punct de rigoare, lucrurile s-au asezat in fagasul lor firesc. In ultima zi de prezenta la Bucuresti, Olli Rehn, comisarul insarcinat cu extinderea, a declarat, cu trimitere la obiectiile cunoscute ale lui Markus Ferber: "Cand voi primi scrisoarea lui Ferber, ma voi gandi exact ce sa ii raspund, dar este clar ca voi sublinia faptul ca Romania are vointa politica de a combate coruptia. Si guvernul a inceput sa ia masuri in acest domeniu, la fel ca si justitia. Daca se va continua acest drum, se va convinge si fostul meu coleg, Ferber, ca fenomenul coruptiei este luat in serios de autoritatile din Romania", a continuat oficialul de la Bruxelles. Asta nu exclude insa o severitate sporita. Olli Rehn a spus cu fiecare prilej ca va monitoriza cu cea mai mare atentie fiecare masura care va fi aplicata si ca nu va ezita pana la urma sa recomande aplicarea clauzei de salvgardare.

DELIMITARE. Desi Olli Rehn, ca si presedintele Parlamentului European, Borrel, sau Pierre Moscovici, raportorul pentru Romania, au fost nevoiti sa tina cont de sensibilitatile publicului romanesc si sa se delimiteze macar retoric de Markus Ferber, moralmente, ei au fost solidari cu punctul de vedere al acestuia, subliniind ca desi nu se poate spune ca romanii cu totii in bloc sunt corupti, totusi sunt foarte multe cazuri de coruptie in Romania.

DEZACORD. Din punct de vedere politic totusi nici Olli Rehn, nici Borrel si cu atat mai putin Moscovici nu au aprobat ideea unei amanari a aderarii Romaniei sau cel putin nu au admis ca discutii asupra amanarii acestei aderari sa se poarte inca de pe acum. Daca Olli Rehn, responsabilul principal cu aderarea Romaniei, a fost destul de retinut in declaratii, repetand ca Romania va avea parte de o evaluare severa, dar corecta, Pierre Moscovici isi marturisea chiar simpatiile politice pentru Nastase si Geoana, colegi de partid socialist, dar avertiza ca simpatiile politice nu trebuie sa joace nici un rol in decizia Parlamentului European - aviz la Markus Ferber. In concluzie, cam toata lumea a parut de acord ca Romania va reusi sa semneze tratatul la 25 aprilie, dupa o prealabila aprobare in Parlamentul de la Strasbourg, dar ca acest lucru nu va garanta de la sine aderarea la 1 ianuarie 2007.