Comorile din Biserica Sfantul Gheorghe-Nou

Laolalta, moastele Sfintilor Martiri Brancoveni, mana Sfantului Nicolae si icoana facatoare de minuni a Sfantei Vineri.

Mormantul Brancovenilor, mana Sfantului Nicolae, icoana facatoare de minuni a Sfintei Cuvioase Parascheva sunt nestematele duhovnicesti pe care credinciosii le pretuiesc in Biserica Sfantul Gheorghe-Nou din Bucuresti.

De la martirizarea voievodului Constantin Brancoveanu si a fiilor sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei, si a sfetnicului Ianache Vacarescu au trecut 291 de ani, iar venerarea lor ca sfinti n-a asteptat canonizarea din 1992, ci a inceput imediat dupa martirajul lor. Sfarsitul lor mucenicesc s-a intamplat in 1714 la Constantinopol, iar osemintele voievodului au fost aduse in tara de sotia sa, Doamna Maria, in 1720 si ingropate pe ascuns in Biserica Sfantul Gheorghe-Nou din Capitala. Mormantul a fost acoperit atunci cu o placa de marmura alba, pe care nu s-a scris absolut nimic pentru ca nu cumva turcii sa-l profaneze. Tainuirea s-a transformat cu timpul in uitare. Abia in 1914 s-a descoperit candela de argint de la mormant cu inscriptia: "Aici odihnesc oasele fericitului Domn, Io, Constantin Brancoveanu Basarab Voievod". De atunci, la mormantul cu moaste mucenicesti au inceput peregrinarile credinciosilor din toata tara si de peste hotare, oamenii recunoscand prin aceasta sfintenia singurului domnitor roman care a preferat sa moara decat sa-si lepede credinta ortodoxa.

CTITORIA. Biserica Sfantul Gheorghe-Nou a fost inceputa la 1669 de catre Antonie Voievod si a fost desavarsita in 1707 de Constantin Brancoveanu (1688-1714). Destinatia initiala a lacasului a fost aceea de biserica de manastire, pentru care s-au ridicat aici constructiile chiliilor egumenesti si un palat patriarhal. Scriitorul italian Anton Maria del Chiaro, secretarul lui Constantin Brancoveanu, care a luat parte la sfintirea bisericii, a descris ctitoria Brancoveneasca drept "o splendida biserica in cinstea Sfantului Mucenic Gheorghe". La Manastirea Sfantul Gheorghe-Nou erau tinute toate averile si daniile destinate Patriarhiei Sfantului Mormant. Din nefericire, marele incendiu din 1847 a ars aproape in intregime biserica si constructiile din jur care erau construite din paianta. Din biserica au ramas numai zidurile, picturile interioare au fost distruse si ele. Tampla, care are suprafata aurita, a scapat ca prin minune. In 1718 a fost inmormantat in sfantul locas domnitorul Ion Voda Mavrocordat. Restaurarea frescelor a fost facuta in secolul al XIX-lea de catre marele pictor bisericesc Constantin Lecca. Cutremurul din 1940 a produs si el pagube, ceea ce a dus la noi restaurari si reparatii. Oamenii vin in biserica din centrul Capitalei si se roaga atat Martirilor Brancoveni, cat si Sfantului Nicolae, a carui mana se afla in racla de langa mormantul voievodului martir. Din 1995, a fost adusa aici de la Cernica de parintele Gheorghe Bogdan si icoana facatoare de minuni a Cuvioasei Parascheva, care se aflase initial in Biserica Sfanta Vineri, cea daramata pe vremea comunismului.

BRANCOVENII, VENERATI SI DE ALT NEAM

Daca oficial sanctificarea Martirilor Brancoveni - domnitorul Constantin, fiii sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei - si a sfetnicului Ianache a avut de asteptat atatia ani, poporul roman i-a privit intotdeauna ca sfinti si i-a cinstit ca pe niste marturisitori adevarati ai credintei ortodoxe. "De-a lungul secolelor, dupa moartea lor, asa cum arata unele documente istorice, poporul roman i-a considerat inca de pe atunci martiri ai neamului. Toata aceasta percepere si convingere asupra sfinteniei lor s-a format si s-a imbogatit si prin inchinarea oamenilor la mormantul Martirilor Brancoveni de la Biserica Sfantul Gheorghe-Nou", declara parintele Gheorghe Bogdan, preot la sfantul locas amintit. Parintele Bogdan ne-a mai spus ca dupa sanctificare, "cultul inceput deja de catre credinciosii piosi ai neamului s-a raspandit cu o putere de necrezut. Astazi trebuie sa recunoastem ca nu doar ortodocsii de la noi din tara vin aici la inchinare, ci vin turisti din Albania sau Iugoslavia, care intra si se inchina la moastele Martirilor Brancoveni. Am fost uimit sa constat de curand ca 50 de persoane din Timoc au venit si au plans la mormantul domnitorului". Parintele Bogdan il considera pe Constantin Brancoveanu drept "domnitorul cel mai vertical al romanilor, alaturi de Stefan cel Mare".