x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator COMUNICATORII / Anchetă cu presa la tâmplă

COMUNICATORII / Anchetă cu presa la tâmplă

de Adriana Oprea-Popescu    |    11 Feb 2009   •   00:00
COMUNICATORII / Anchetă cu presa la tâmplă

Joi, 5 februarie 2009. Bulevardul Republicii din Braşov. Undeva, pe mijlocul străzii, în faţa uşii Parchetului Curţii de Apel Braşov. Un grup dezorganizat de jurnalişti, flancaţi de operatori înţepeniţi cu camera pe umăr, aşteaptă.



Parchetul a anunţat o conferinţă de presă despre ancheta jafului armat. Conferinţa de presă se ţine pe caldarâm. Fie pentru că procurorii vor să trimită un mesaj subliminal – “staţi la distanţă de noi” –, fie pentru că, mai degrabă, comunicatorii habar n-au să gestioneze o situaţie de criză. Purtătorul de cuvânt al Parchetului iese în stradă şi e înconjurat, instantaneu, de camere, microfoane şi jurnalişti. Zice două fraze. Nu spune nimic, nici n-ar putea da vreo informaţie dintr-o anchetă în derulare. Până la urmă, asta ţine de inteligenţa şi de abilitatea comunicatorului, să vândă mass-media o cutie ambalată frumos, deşi goală. Cutia asta n-are nici un ambalaj, aşa că presa pune întrebări. Pe Bdul Republicii oamenii trec în sus şi-n jos, pe lângă “conferinţa de presă”. Cred că şi suspectul nr. 16 ar putea arunca o întrebare, dacă şi-ar dori... A doua zi, ritualul conferinţei de presă la şosea e reluat.  

LISTA CU REPROŞURI
În astfel de circumstanţe, nu e de mirare că mass-media încearcă să improvizeze din mers, lansând scenarii (cele mai multe, utopice) despre jaful armat de la casa de schimb valutar. În lipsa informaţiilor oficiale, merg speculaţiile şi ştirile pe surse. Tracasate, sursele “scapă” uneori frânturi de informaţii care n-ar trebui să devină publice. Aici intervine discernământul jurnalistului: “Ce se întâmplă dacă public? Ajut infractorul? Ajut ancheta?”. Rareori însă jurnaliştii au zbateri de conştiinţă, cel mai adesea singura miză este obţinerea unei exclusivităţi. Cu orice risc, prin orice mijloace, oricare ar fi efectele.

Comunicarea defectuoasă în situaţii de criză duce şi la apariţia “adevărurilor paralele”. Jurnaliştii şi, prin ei, opinia publică îşi formează, din mers, o viziune deformată asupra evenimentului, asupra cauzelor şi autorilor. Asupra mersului anchetei. Automat, drumul lor devine drumul cel bun. Anchetatorii sunt pe o pistă greşită. “Nu au reuşit”, de pildă, “să găsească cartuşele gloanţelor cu care s-a tras”. Morala: CFL defectuos. Puţini ştiu însă că numai în cazul folosirii unei arme automate sau semiautomate, posibilitatea de descoperire a tuburilor e mare. Că în cazul unei arme la care încărcarea se face pentru fiecare foc, e foarte posibil ca trăgătorul să nu arunce tuburile la faţa locului, iar în cazul folosirii unui revolver, tuburile rămân în butoiaşul armei. Un alt reproş: “anchetatorii nu au luat încă din acea seară înregistrările camerelor video din zonă”. Puţini ştiu că, pentru a transforma în probă fie şi o înregistrare video, trebuie să respecţi anumite proceduri. Altminteri, graba strică treaba nasol de tot... “Nu au fost audiaţi martorii prezenţi la faţa locului.” Şi mai puţin ştiu însă că audierile de martori nu se fac în stradă. La faţa locului i se iau martorului datele de identificare, pentru a putea fi contactat ulterior în vederea audierii.

Lista cu reproşuri ar putea continua. Nu e vina presei, aşa cum nu e nici vina anchetatorilor. Fiecare are misiunea lui. Între ei, ar trebui să se interpună comunicatorii. Unii care ştiu cum să transmită, zilnic, pe un ton convingător şi într-un spaţiu civilizat, un singur mesaj. Sub orice formă ar fi el. “Ancheta e în direcţia bună. Autorul va fi prins.” Până la urmă, aceasta e singura informaţie pe care opinia publică îşi doreşte să o audă!

A doua percheziţie acasă la Gorbunov

Doar opt suspecţi au rămas în atenţia criminaliştior în cazul atacului armat de la casa de schimb, Gorbunov figurând încă printre aceştia, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, procurorul Ramona Diaconu. Pe de altă parte, “o percheziţie masivă la domiciliul basarabeanului, unde mai locuiau şi alţi apropiaţi ai acestuia, tot cetăţeni ai Republicii Moldova, principali suspecţi în cauză, a dus la recoltarea de probe importante în dosarul denumit generic Gorbunov”, a mai declarat procurorul braşovean. Nouă ore a durat luni seară percheziţia de pe Strada Cezar Boliac nr. 1, timp în care criminaliştii au scos şi dalele din curtea imobilului, în căutare de probe. Se pare că s-au recoltat în principal probele biologice ale suspecţilor, pentru a fi comparate cu ADN-ul recoltat de la locul atacului, după ce criminalul s-a tăiat într-un geam al maşinii atacate. Percheziţia este a doua de acest fel, la prima fiind găsite două pistoale, dar care nu se potrivesc cu expertiza balistică a gloanţelor identificate în corpul victimelor. Ipoteza evacuării atacatorului sau a atacatorilor cu un autovehicul, posibil Audi A6, dezvăluită în exclusivitate de Jurnalul Naţional, este acum pistă oficială de investigaţie a criminaliştilor. Martorii basarabeanului de la sala de sport DO Security, unde se presupune că s-ar fi antrenat acesta în momentul atacului, au refuzat în continuare să fie testaţi la poligraf. Deşi urma să fie externat ieri, principalul martor al tragediei, Răzvan Grasin, va mai rămâne în Spitalul Judeţean, au decis medicii şi procurorii, probabil din raţiuni de securitate, fiind inclus în programul de protecţie al martorilor. (L.M.)

×
Subiecte în articol: observator