Referendumul pentru consultarea populaţiei în privinţa exploatării gazelor de şist, prin fracturarea hidraulică a scoarţei terestre, nu a fost validat, a declarat, ieri dimineaţă, Cristian Radu, primarul municipiului Mangalia. "Nu am îndeplinit procentul de participare de 50,1% din totalul populaţiei cu drept de vot şi astfel că rezultatele referendumului nu pot fi omologate, referendumul în sine nu poate fi validat, din păcate. Ne mai trebuiau vreo 2.000 de voturi pentru a trece pragul. Asta este, nu înţeleg de ce concetăţenii mei nu sunt preocupaţi de viitorul lor, al copiilor, eu ca primar am avut obligaţia să le ofer şansa să-şi spună părere. Dacă nu i-a preocupat acest lucru, asta este. Nu ştiu dacă se justifică repetarea referendumului. Doar nu o s-o facem la infinit", a precizat edilul Mangaliei.
Majoritatea voturilor exprimate a fost „NU”
În urma centralizării proceselor-verbale de la referendumul privind extracţia gazelor de şist, reiese faptul că în municipiul Mangalia s-au prezentat la urne 43,26% din numărul total de 35.717 alegători înscrişi pe lista electorală permanentă. Din cele 15.265 de voturi valabil exprimate, 13.313 persoane (86,16%) au răspuns "NU" la întrebarea: "Sunteţi de acord cu riscul de afectare a pânzei freatice şi a turismului în urma exploatării gazelor de şist din sudul litoralului?". Doar 1.952 de persoane (12,63%) au răspuns "DA" iar restul voturilor au fost nule.
Referendumul nu a fost validat nici la Costineşti (prezenţa la urne a fost de doar 49,7%), nici la Limanu unde doar 39,19 % din populaţia comunei (Vama Veche, 2 Mai şi Limanu) au participat la referendum.
Exploatarea poluează apa
Fracţionarea hidraulică în şist, metoda prin care Chevron vrea să extragă gaze naturale în Bârlad, Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, poate conduce la poluarea apei potabile şi la deranjamente la nivelul scoarţei terestre urmate de cutremure puternice. “Fracţionarea hidaulică în şist este o noutate pentru ţara noastră. Pentru exploatarea gazelor de şist este nevoie de realizarea unor studii amănunţite bazate pe informaţiile din zona perimetrelor pentru care există aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu deoarece se lucrează în necunoscut, în adâncime şi nu ştii comportamentul în stratul şistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave şi chiar la distanţe mari faţă de locul în care s-a forat”, a declarat pentru Jurnalul Naţional, Maria Cristescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti. Exploatarea gazelor de şist a provocat cutremure în Statele Unite ale Americii, cu magnitudinea de până la 4 pe scara Richter, se arată într-un raport al Institutului de Seismologie din Ohio trimis în 19 martie premierului bulgar Boiko Borisov de ambasadorul american la Sofia James Warlick.