Constantin Todea, cercetat în libertate pentru favorizarea infractorului

Adjunctul Inspectoratului de Poliţie a Judeţului (IPJ) Alba, comisarul şef Milu Constantin Todea şi agentul de poliţie Dănuţ Pleşa vor fi cercetaţi în libertate, pentru favorizarea infractorului, a decis, vineri seară, instanţa supremă.

Ieri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul a criticat decizia magistraţilor Curţii de Apel Alba care nu au ţinut cont de probatoriul pus la dispoziţie de anchetatori. Potrivit procurorului, interceptările dovedesc acuzaţiile de favorizare a infractorului aduse lui Constantin Todea şi lui Gheorghe Pleşa.Procurorul DNA a adăugat că cei doi ar reprezenta un pericol social concret şi că, dacă ar fi lăsaţi liberi ar putea încerca, în calitatea lor de poliţişti, să influenţeze mai mulţi colegi de ai lor, tot poliţişti, care au dat declaraţii anchetatorilor DNA Alba. În aceste condiţii, procurorul a cerut judecătorilor instanţei supreme să admită recursul şi să dispună arestarea preventivă pentru 29 de zile a celor doi poliţişti. În replică, avocatul comisarului şef de la IPJ Alba, Gheorghiţă Mateuţ, le-a arătat judecătorilor că probele nu dovedesc acuzaţiile, în sensul că deşi procurorii au interceptări telefonice, din acestea nu rezultă că Todea l-ar fi favorizat pe Septimiu Buda, angajat la Registrului Auto Român, şi anchetat de DNA pentru luare de mită. Mateuţ le-a spus judecătorilor instanţei supreme că "parchetul nu a indicat niciun indiciu temeinic prin tot materialul probator pe care l-a trimis la instanţa de judecată", precizând că ancheta s-a bazat doar pe faptul că Constantin Todea ar fi naşul lui Pleşa. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia procurorilor faţă de decizia Curţii de Apel Alba şi a dispus cercetarea celor doi în stare de libertate. În 24 martie, Curtea de Apel Alba a decis ca poliţistul Gheorghe Pleşa şi comisarul şef Milu Constantin Todea să fie cercetaţi în libertate.

În motivarea deciziei, instanţa arată că la luarea măsurii arestării preventive trebuie să existe probe sau indici temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă prevzută de lega penală, că infracţiunea pentru care se cere arestarea este pedepsită cu detenţiunea pe viaţă sau închisoare mai mare de patru ani, sau dacă există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Instanţa din Alba a reţinut totuşi că "din probele administrate, respectiv cererea de aprobare a supravegherii operative pentru Septimiu Buda şi poziţiile a doi martori a rezultat că, la 4 decembrie 2008, inculpatul Milu Constantin Todea, având funcţia de adjunct al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba a semnat în calitate de ordonator de credite cererea prin care s-a solicitat aprobarea supravegherii operative a numitului Dorin Septimiu Buda faţă de care se efectuau acte premergătoare într-un alt doar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba pentru luare mită în formă continuată". Instanţa a mai reţinut şi faptul că "la aceeaşi dată, conform convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor de interceptare emise de Tribunalul Alba, inculpatul Gheorghe Dănuţ Pleşa l-a contactat telefonic pe Dorin Septimiu Buda cerându-i să se întâlnească pentru a discuta".  Potrivit instanţei, "ulterior întâlnirii celor doi, potrivit aceloraşi interceptări, Buda s-a plâns unei martore despre faptul că este «filat». Audiat în legătură cu aceste aspecte, Buda a confirmat faptul că a fost anunţat de inculpatul Pleşa că este subiectul unor operaţiuni de filaj, arătând că Pleşa cunoştea această această împrejuare de la o persoană din filaj". Deşi a reţinut aceste aspecte, Curtea de Apel Alba arată, în motivare, că arestarea preventivă este măsura cea mai gravă dintre măsurile preventive şi că restrângerea libertăţii unei persoane trebuie să răspundă unui interes public major. Instanţa a arătat că "pericolul concret pentru ordinea publică nu trebuie confundat cu pericolul social al faptei" şi că în această speţă "nu se conturează pericolul concret pentru ordinea publică". Curtea de Apel Alba mai arată în motivarea prin care a dispus cercetarea în libertatea a lui Todea şi Pleşa că, prin informaţia furnizată de acesta din urmă, ancheta în cazul lui Buda a fost îngreunată pentru că acesta "şi-a încetat activitatea infracţională" Despre comisarul şef Todea, instanţa din Alba arată în motivare că faţă de acesta "operează doar o prezumţie în sensul că, în virtutea relaţiilor de rudenie, i-a comunicat lui Pleşa informaţii secrete legate de cercetările efectuate faţă de Buda, prezumţie ce decurge din faptul că faptul că exact în ziua semnării cererii de aprobare a supravegherii, Pleşa l-a avertizat pe Buda". În final, Curtea arată că "buna desfăşurare a procesului penal nu reclamă privarea de libertate a inculpaţilor" şi că măsura nu este necesară pentru că nu există indicii sau dovezi care să arate că cei doi ar fi încercat să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată. Adjunctul IPJ Alba Constantin Todea şi subofiţerul de poliţie Dănuţ Pleşa sunt cercetaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Alba pentru favorizarea infractorului şi, respectiv, complicitate la această infracţiune. "Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, la data de 4 decembrie 2008, după ce a semnat un înscris în numele şefului IPJ Alba, luând cunoştinţă de datele şi împrejurările în care organele de poliţie ale IPJ Alba efectuează acte de cercetare specifice într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia faţă de inculpatul Buda Septimiu Dorin - cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită - inculpatul Todea Constantin Milu l-a contactat pe inculpatul Pleşa Gheorghe Dănuţ, cu care se afla în relaţii de rudenie, transmiţând prin intermediul acestuia din urmă date legate de activităţi specifice de supraveghere al căror subiect era Buda Septimiu Dorin, împrejurări care au dus la îngreunarea anchetei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia", se arată într-un comunicat al DNA. Tribunalul Alba a dispus, în cursul lunii martie, măsura