Copacii de pe Bulevardul Drumul Ta-berei au fost taiati de o firma anga-jata a RADET pentru modernizarea retelei de termoficare. Arborii pu-teau fi salvati, daca inlocuirea tevilor s-ar fi facut prin trotuarul din apropiere.

Vechi de zeci de ani, copacii de pe Bulevardul Drumul Taberei au fost taiati fara mila de o firma angajata a RADET, pentru a executa o lucrare de modernizare a retelei de termoficare. Arborii puteau fi salvati daca inlocuirea tevilor s-ar fi facut prin trotuarul din apropiere. Insa cui sa-i pese, daca la baza a stat si o aprobare de la Administratia Lacuri si Parcuri.

Drumul Taberei, numarul 48. Afara sunt peste 35 de grade Celsius. Temparatura ucigatoare, la propriu. Pe trotuarul larg trec agale, topiti de caldura, barbati si femei, tineri si batrani. Caldura din case i-a scos la aer, in cautarea unui loc cu umbra. Cu toate astea, merg prin soare. Autoritatile au grija de ei. Vechi de zeci de ani, copacii care tineau umbra fasiei de asfalt paralela cu soseaua au fost culcati, fara mila, la pamant. Municipalitatea a avut grija de asta. Mandra in soare zace o lucrare a RADET. "Modernizare retea termoficare magistrala Drumul Taberei, lucrare executata de firma ARCADA Constructii SA", sta scris pe un panou de tabla. Dar ceea ce pentru RADET inseamna modernizare, pentru bucuresteni inseamna regres. In fata nepasarii, natura face pasul inapoi. O data cu ea, dispare si umbra, si oxigenul.

DE NECREZUT. Muncitorii au taiat zeci de copaci pentru a face loc conductelor imense. Oamenii care trec prin zona sunt contrariati. Se opresc, se mira si gesticuleaza, fara sa poata explica de ce a fost nevoie de masacrarea padurii.

"Putea fi foarte usor spart jumatate din trotuarul asta pe care trecem si bagate tevile fara sa mai stricam copacii. Unii dintre ei sunt vechi de zeci de ani, cum au putut sa-i taie atat de usor? Puteau fi gasite alte variante pentru lucrarea asta, fara sa facem macel", ne spune un barbat care se recomanda a fi "de prin zona".

O doamna cocheta cara un carucior in care are un pepene. O intrebam despre copaci. Se intristeaza brusc: "E rau ca i-au taiat. Dar ce, depinde de noi? Locuiesc aici, la bloc, si vorbeam cu vecinii, ca asta era un parc frumos, de la Tip Top pana la Romancierilor. Copacii astia sunt oxigenul nostru. Daca ii taiem, ce facem?", ofteaza femeia. Un barbat ne impartaseste parerea sa despre lucrarea RADET: "Nu-mi convine ce au facut aici. De cand stau eu aici, au sapat de mai multe ori, dar nu au taiat niciodata copacii. Acum cativa ani au sapat, dar nu au taiat, ci au spart asfaltul. Si-au batut joc de zona asta, poate singura cu asa multa verdeata. Ei zic ca au aprobari, dar ce, noi nu stim cum se iau aprobarile? Ce sa facem, daca avem ecologisti numai pe hartie?".

CRITICI
"Nu-mi convine ce au facut aici. De cand stau eu aici, au sapat de mai multe ori, dar nu au taiat niciodata copacii. Acum cativa ani au sapat, dar nu au taiat, ci au spart asfaltul. Si-au batut joc de zona asta, poate singura cu asa multa verdeata." - oamenii din zona

Bucurestenii traiesc cu patru ani mai putin

Statisticile nu sunt deloc optimiste. In ultimii ani, peste un milion de copaci au fost taiati cu acordul tacit al autoritatilor. 50% dintre zonele verzi ale Capitalei au fost transformate ilegal in carciumi, terase, cartiere de lux, garaje si benzinarii. Efectul a fost unul dur. Bucurestenii traiesc cu patru ani mai putin decat media pe tara, din cauza poluarii. Cele mai mari defrisari au avut loc in parcurile din Bucuresti, o parte dintre acestea fiind total distruse. Un exemplu in acest sens este Parcul Bordei, care risca sa fie transformat intr-un cartier de vile de lux, daca consilierii generali vor aproba proiectul proprietarului Costel Constanda. In prezent, alesii locali se judeca cu omul de afaceri, urmatorul termen de la Tribunalul Bucuresti fiind la 20 septembrie.

PERICOL. Din 1990 incoace ritmul disparitiilor zonelor depoluante si exigenante din Capitala a fost de 100 de hecare pe an. Din 3.400 de hectare de spatiu verde au mai ramas 1.400. 280 de tone de praf zac pe km patrat din cauza disparitiei copacilor, care ar putea retine fiecare cate 20 de kg de parf. Conform Institutului de Sanatate Publica, cateva mii de bucuresteni sufera de boli respiratorii din cauza aerului poluant.

Daca in 1989 in Capitala erau 34,7 milioane mp de spatii verzi, in 1995 suprafata scazuse la 22,8 milioane mp, in 2001 la 17,8 milioane mp, iar in prezent se estimeaza ca au ramas doar 14 milioane de mp. Asta inseamna ca, daca normele internationale prevad minimum 12 mp de spatiu verde pe cap de locuitor, unui bucurestean ii revin doar 3,4 mp, spre deosebire de un francez, care are 50 de mp. Cu toate acestea, autoritatile locale continua sa aprobe defrisarea spatiilor verzi, care si asa sunt pe cale de disparitie. (Monica C. Andrei)