Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai mari obstacole pentru copiii ucraineni și familiile lor care și-au găsit refugiu în România sunt cele legate de accesul la servicii de sănătate (controalele medicale și medicamentele), urmate îndeaproape de dificultățile legate de locuință (chirie și utilități). În ceea ce privește accesul la educație, doar 16,1% dintre părinții ai căror copii sunt înscriși în sistemul românesc de educație sunt de părere că aceștia nu se confruntă cu nicio dificultate la școală, iar principalele dificultăți indicate sunt barierele lingvistice (74,9%) și suprasolicitarea generată de frecventarea în paralel a două sisteme de educație (34,5%), arată o anchetă Salvați Copiii România, realizată la trei ani de la declanșarea războiului din Ucraina.
Ponderea ridicată a familiilor care semnalează imposibilitatea sau dificultatea de a acoperi nevoile legate de sănătate este și mai îngrijorătoare, dacă ținem cont de faptul că doar 16,7% dintre respondenți au menționat că niciun membru al familiei lor nu s-a confruntat cu probleme de sănătate în ultimele șase luni.
Întrebați fiind dacă se simt bine conectați și integrați în comunitatea românească, aproape jumătate dintre participanții la consultare afirmă că nu au atins acest nivel (47,2%), în timp ce doar 17% au acest sentiment de integrare (diferența este reprezentată de indeciși).
Deși relativ puțini dintre respondenți au sentimentul de conectare și integrare, peste trei sferturi dintre ei (77,2%) consideră că românii sunt primitori. În schimb, dificultățile lingvistice, dificultatea de a găsi un loc de muncă bine remunerat și accesul dificil la sănătate sunt motive care îi fac pe mulți dintre respondenți să simtă că România nu le poate deveni acasă.
4 din 5 familii cuprinse în consultare au sosit în România în urmă cu peste un an (86,8%), iar aproape 7 din 10 (69,7%) au o durată de ședere pe teritoriul României de peste 2 ani, în timp ce ponderea celor abia ajunși este foarte redusă, doar 7% dintre respondenți indicând un interval de sub 6 luni de la sosire.
Urmărind categoriile de nevoi pe care familiile nu le acoperă sau le acoperă cu greu, se observă că cele mai dificile obstacole apar în ceea ce privește sănătatea (incluzând controalele medicale și medicamentele) – 55,5%, urmată îndeaproape de locuință (chirie și utilități) – 54,6%. Școlile publice continuă să reprezinte serviciul cel mai ușor de accesat, 65,1% din familiile care au avut nevoie de acest tip de serviciu considerând că școlile sunt accesibile sau ușor accesibile. Îngrijirea copiilor (52,8%) și necunoașterea limbii române (50,6%) continuă să reprezinte motivele invocate de peste jumătate dintre respondenții care nu dețin un loc de muncă.
În ceea ce privește intenția de a rămâne în România, cea mai mare parte dintre familiile chestionate se află într-o situație de incertitudine. 56,7% au optat pentru răspunsul „Nu știu”, iar ponderea celor care au în vedere o relocare în viitorul apropiat (mai puțin de un an) este foarte redusă (3,7%). Aproape 2 din 5 respondenți (39,6%) intenționează să rămână în țara noastră pentru cel puțin încă un an.
Citește pe Antena3.ro
În ceea ce privește modalitatea de participare la educație, se remarcă faptul că odată cu nivelul de educație, crește proporția copiilor care participă exclusiv la educația online (de la 31% în cazul elevilor din ciclul primar la 59% în cazul liceenilor), în detrimentul celor care sunt incluși (și) în sistemul românesc de educație. Principalele dificultăți la școală sunt barierele lingvistice (74,9%). Într-o măsură semnificativ mai redusă, sunt semnalate și neglijarea din partea cadrelor didactice (9,2%), bullyingul din partea colegilor (8,3%) sau o atitudine de hărțuire din partea profesorilor (2%).
Peste 9 din 10 familii (91,6%) locuiesc în apartamente sau case închiriate, ponderi mult mai mici înregistrându-se în cazul celor care locuiesc în hoteluri sau pensiuni – gratuit sau contra cost (3,8% cumulat), în gazdă la rude sau prieteni (1,3%) sau în centre de cazare (1,3%).
În ceea ce privește sursele de venituri utilizate pentru acoperirea cheltuielilor cu închirierea locuinței, cel mai frecvent sunt indicate salariile (68,5%) și sursele de altă natură (29,9%), în timp ce doar 8,2% dintre respondenți menționează sprijinul guvernamental.
Analiza are la bază un chestionar online, se bazează pe 676 de răspunsuri valide, informațiile fiind oferite la nivel de familie/gospodărie. Familiile pentru care s-au oferit răspunsurile totalizează 2.243 de membri, dintre care 1.088 de copii și 1.155 de adulți.
(sursa: Mediafax)
