Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După 1990, niciunul dintre miniştrii Educaţiei nu a fost interesat de necesitatea studierii gramaticii după terminarea şcolii generale. Fie că vorbim de teste, examene sau simple postări pe Facebook, greşelile abundă. Profesorii de Limba română vorbesc deja despre generaţii agramate şi au tras un semnal de alarmă, cerând factorilor de decizie să ia măsuri rapide.
Lipsa orelor de gramatică din liceu este principala cauză a agramatismului elevilor şi studenţior, atrag atenţia profe¬sorii de Limba română. În aceste condiţii, dascălii au cerut deja introducerea orelor de gramatică în toţi cei patru ani de liceu, la toate profilurile.
Elevii uită noţiunile de bază învăţate în şcoala generală şi ajung să facă tot felul de greşeli, cele mai frecvente fiind dezacordurile. Cu toate acestea, perspectiva introducerii unor noi ore de gramatică nu-i încântă deloc. Andreea şi Radu sunt elevi în clasa a X-a la Liceul Lucian Blaga. Sunt la profil de matematică, aşa că nu învaţă gramatică. „Şi aşa stăm mult la şcoală. Nu mai avem nevoie de alte ore. Ajung toţi autorii pe care ni-i bagă pe gât”, spune adolescentul. Nu pare deranjat de faptul că ar putea ajunge să vorbească greşit româneşte. „Şi doctorii scriu urât; ce, asta înseamnă că sunt proşti?”, a fost explicaţia lui.
Presiuni pentru reformarea rapidă a programelor şcolare
Problema introduceri i orelor de gramatică la liceu e analizată la nivelul Institutului de Știinţe ale Educaţiei, însă o modificare a programei nu se va face mai devreme de 2018, spune fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop. „Gramatica la nivelul tuturor profilurilor din liceu nu a existat în ultimii 25 de ani. Actuala perioadă e prielnică, în condiţiile în care ministerul s-a angajat că reformează programa pentru învăţământul preuniversitar. Specialiştii pot să vină cu îmbunătăţiri, iar anumite discipline să fie studiate şi în școala generală, şi la liceu. Din graficul prezentat de ministrul Educaţiei, 2018-2019 e orizonul de aşteptare. Cred că academicienii şi ONG-urile pot aduce un ritm mai alert acestor dezbateri astfel încât să avem mai rapid prima reformă a programelor şcolare, mult învechite”, spune Pop.
