Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arestarea preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a stârnit multe valuri la vremea respectivă, tot felul de aşa-zise informaţii fiind lansate spre presă dinspre zona politică, dezbaterile pe această temă în cadrul show-urilor tv fiind aducând în prim plan suspiciuni la adresa judecătoarei care a emis mandatul, magistratul Mihaela Ioana Neacşa. CSM a definitivat verificările declanşate la acea vreme şi a dat publicităţii rezultatele: nimic din ce s-a spus despre judecătoare nu e adevărat şi pentru că afirmaţiile au lezat magistratul, dar au încălcat şi principiul separaţiei puterilor în stat, CSM a decis să-I apere reputaţia judecătoarei Neacşa. Din păcate această apărare se produce doar la nivel declarativ. Ce poate face Consiliul efectiv pentru îndreptarea situaţiei în afara unui comunicat de presă?!
Cum comunicatul de ieri al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu prea a fost băgat în seamă, astăzi a venit la scenă deschisă şi DNA, structură de parchet asupra căreia de asemenea au fost ridicate suspiciuni. Astfel, DNA subliniază că plenul CSM “a admis, la data de 9 martie 2011, cererea de apărare a prestigiului şi independenţei procurorilor şi judecătorului care au instrumentat cauza penală în cadrul căreia au fost dispuse măsuri preventive faţă de Constantin Nicolescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş”.
Plenul C.S.M. a concluzionat că “prin afirmaţiile făcute în cadrul diferitelor dezbateri publice, politicienii au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile articolului 10 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cea care consacră libertatea de exprimare”. CSM a mai constatat, de asemenea, grava încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat prin “comentariile negative privind măsurile dispuse în cauză de către procurorii D.N.A. şi judecătorul Tribunalului Argeş faţă de inculpat - respectiv reţinerea şi arestarea acestuia - precum şi prin culpabilizarea publică a magistraţilor respectivi”.
Cu privire la activitatea procurorilor D.N.A., aşa cum a fost prezentată in spaţiul public, verificările Inspecţiei Judiciare de pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au relevat, între altele, următoarele:
Afirmaţiile publice făcute cu privire la faptul că procurorii au formulat propunerea de arestare preventivă în ziua în care a fost luată măsura reţinerii, respectiv după orele 1700, în ideea ca aceasta să fie judecată de un anumit judecător s-au dovedit neadevărate. Astfel, verificările arată că propunerea de arestare preventivă a fost formulată în ziua consecutivă reţinerii inculpatului Nicolescu Constantin. Propunerea de luare a măsurii arestării preventive a fost înregistrată la Tribunalul Argeş la ora 1010, iar repartizarea şi stabilirea completului de judecată investit cu soluţionarea cauzei au fost realizate cu respectarea dispoziţiilor regulamentare, compunerea nominală a completului de judecată fiind în deplină concordanţă cu planificarea serviciului de permanenţă al judecătorilor, întocmită pentru ziua respectivă.
Verificările C.S.M. infirmă, de asemenea, speculaţiile referitoare la evoluţia profesională a judecătoarei care a dispus măsura arestării preventive. Persoane publice afirmaseră despre judecătorul respectiv că ar fi fost angajat la un anumit moment la D.N.A. şi că, ulterior ar fi păstrat o relaţie profesională privilegiată cu D.N.A.
De asemenea, se arată în documentul C.S.M., supoziţiile privind „predilecţia” manifestată de D.N.A. de a sesiza instanţa cu propunerile de arestare preventivă, doar în situaţiile în care serviciul de permanenţă este asigurat de către un anumit judecător nu se confirmă. În acest sens C.S.M. argumentează cu date factuale.
Citește pe Antena3.ro
Legat de presupusa implicare a politicului în actul de justiţie şi de crearea unui „circ mediatic” de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, clamată de persoane publice, s-au făcut referiri la punerea cătuşelor inculpatului Nicolescu Constantin. În raport de aceste afirmaţi, arată C.S.M., „competenţa de a escorta şi însoţi persoanele private de libertate revine lucrătorilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Pe cale de consecinţă, răspunderea pentru o eventuală nerespectare a dispoziţiilor legale menţionate anterior nu revine procurorilor”.
Libertatea de exprimare are limitele ei
În argumentaţia CSM, plenul forului suprem al magistraţilor se referă şi la limitele dreptului la exprimare: “Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”. Plenul CSM aduce în atenţie practica CEDO. Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în cauza “Braford contra Danemarcei”, că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”. În cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că “activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.
