Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un cutremur cu magnitudinea 3.1 a avut loc, aseară, cu puţin timp înainte de miezul nopţii. Cutremurul din Vrancea a avut loc la o adâncime de 117 kilometri, în apropierea localităţilor Covasna (37 km), Targu Secuiesc (52 km), Ramnicu Sarat (53 km), Valenii De Munte (55 km) şi Sacele (58 km).
Cel mai recent cutremur din zona Vrancea a fost marţi seară. Seismul a avut magnitudinea 3,3 grade pe scara Richter.
Duminică, a avut loc un alt cutremur în Vrancea, de 2,9 grade. Un alt cutremur în Vrancea a avut loc pe 26 octombrie şi a avut 3,5 grade pe scara Richter. În 6 octombrie, tot în zona Vrancea, s-a produs un cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, cel mai mare din ultimii patru ani. Seismul a fost simţit şi la Bucureşti, dar şi în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.
Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şapte cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 15 octombrie (4,7 grade), 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).
Un cutremur "foarte adânc" ar urma să se producă în Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei şi mai puţin Capitala, a declarat recent prof. Gheorghe Mărmureanu, într-o emisiune TV. El a precizat că "aşa rezultă din analizele" făcute.
"Eu am spus că urmează acum un cutremur foarte adânc. Aşa rezultă din analizele noastre. Poate să fie tip '40 sau poate să fie tip 1802", a spus directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), prof. Gheorghe Mărmureanu, referindu-se la seismele produse, tot în Vrancea, în 1940 şi 1802, care s-au produs la adâncimea de 150 de kilometri şi au avut magnitudinea de 7,7, respectiv 7,9 pe scara Richter.
Întrebat despre zonele de risc în cazul unui astfel de seism, Mărmureanu a menţionat sudul Moldovei (Focşani, Bacău, Galaţi), Tulcea, dar şi Basarabia şi zona portului Odessa din Ucraina. "În acest caz, Moldova apare, Basarabia, Chişinău, Odessa. În România, este vorba despre Focşani, Bacău, mai puţin Iaşiul. Bucureştiul va fi mai puţin, din punctul meu de vedere. Asta v-o spun că inginer constructor. (...) Galaţi, Tulcea...", a spus prof. Gheorghe Mărmureanu.
În acelaşi context, el a menţionat ce urmări au avut asupra mănăstirilor din nordul Dobrogei cutremurul de adâncime mare din 1940 şi cel din 1977, produs la 94 de kilometri, potrivit Mediafax.
"Vreau să vă dau o informaţie foarte importantă. Toate mănăstirile din nordul Dobrogei, în 1940, au fost dărâmate. În 1977, n-au avut nimic", a spus Mărmureanu.
