Draga Fanus Neagu,
Ce-ar fi daca am iesi din recesiunea cea de toate zilele daruind altor tari, gratis, niste cantitati, cat de cat onorabile, din imensa noastra materie cenusie nationala? Am putea salva, intai, Grecia! Sigur, elenii ar banui ca darul nostru ar putea fi un cal troian! Nici vorba! Cai troieni, cu burtile pline de voluminoase cantitati de carti fictive, au mai fost trimisi prin Basarabia, e drept, dar, in schimb, samsarii Romaniei profunde, care au oficiat acest dar, au dus inapoi, peste podul de flori intins in latul Prutului, trainice televizoare rusesti si vajnice motopompe si drujbe!
De data aceasta noi am putea imbogati multe tari din lume prin prisosul de materie cenusie pe care l-am putea darui!.. Materie cenusie incorporata in oamenii vii, se-ntelege, nu in energia creatoare a unor componente tehnice, dependente de industria mintii! N-am saraci, evident, fiindca la noi singura industrie care functioneaza este cea a materiei cenusii! Da, statisticienii spun ca importam peste 80 la suta din alimente, insa nu intotdeauna mentioneaza faptul ca noi, totusi, exportam banane in Anglia – si exportam seminte de buruieni in Franta!
Daca tot am primit, in timp, ajutor american, n-ar fi cazul, acum, ca si America sa se salveze de la inec beneficiind de un substantial ajutor mental venit din partea romanilor?
Draga Fanus,
sa facem cateva mici precizari. Ca maestrul Agamita Dandanache sa nu-si mai poata intina ideile de propasire a patriei, prin traseistice itinerarii printre partide – de la 48 el luptand din greu! – domnia sa plenipotenta s-a rugat lui Dumnezeu (presupunem!) sa-i scoata in cale o solutie mantuitoare pentru popor, cristica! Asta era ultima solutie! Cerurile l-au auzit si s-au deschis! Si Duhul Sfant, ca o epistola divina, a pogorat pe malurile Dambovitei! Si astfel Agamita a ajuns sa se jertfeasca pentru popor, intrand in parlamentul dambovitean si impacandu-se cu pacatul de a juca rolul unui nu prea elocvent senil in cuget si simtiri! Dupa sacrificiul sau irefutabil – a spalat si onoarea coanei Zoitica! – Cel de Sus i-a pus pe tava cetatea Troiei de sub munte – pentru ca el sa-i modeleze pe catavenci, trahanachioti si tipatesti in interesul ratiunii nationale! Asa ca... In afara puterilor sale sacerdotale, in orasul de sub munte, n-a mai ramas – exact ca la Troia! – decat moartea!
Insa Agamita, draga Fanus, venind din pulpana lui Agamemnon, ca o sosie, sau, peste vremi, ca o stafie inteleapta si ridicola a acestuia, traieste si azi, cand povestea salamului cu soia a inviat in coordonate postmoderniste! Dar, draga Fanus, pana sa ajungem la chintesenta salamului cu pricina, sa aruncam o rapede ochire catre America si sa ne umplem de spaime: Troscan a vrut sa violenteze si chiar sa violeze (exista urme de sange din sangele curat al cameristei oripilate!) o femeie de culoare, fapt inadmisibil in zilele noastre aurorale!
Ma uit spre America de Nord cu mila: e ca o corabie fara Noe, fara Dumnezeu, care se scufunda, minut cu minut, centimetru cu centimetru! O, in aceasta ambarcatiune din lut, oamenii se scufunda – parol! – clip de clipa, milimetru dupa milimetru, in pamant, ca intr-un mormant! Si nu e ploaie, nu e vant! Vasazica este o lenta si ireversibila dubla – si concomitenta! – scufundare: oamenii, in lut, si corabia in strafundurile de pucioasa ale globului!.. Si totul nu se intampla datorita strategiilor americane intelepte – in privinta Irakului, Afganistanului, Libiei etc. – ci datorita legilor ei infailibile, inflexibile, de promovare a valorilor si de starpire a infractorilor sexuali! Intr-un secol in care lipsa caracterelor misca lumea – nu amorul (devenit copil pribeag) cum visa un neuron dantesc! – aceasta miscare haotica, babilonica, a adus in prim-plan un inger si o ingereasa: pe Troscan si pe Bombonica taichii! America nu mai putea respira esteticeste daca Bombonica lui Bombonel, din Cotofanestii din Vale, nu dadea o fuga pana pe plaiurile, descoperite de Columb, ca sa-si onoreze contractele! Oau! Ce contracte? Ea poza – si divinitatea ei cracanata, cabalina, cu falci de iapa strepezita in rumegari, trebuia sa invioreze stratul subtiat de oxigen intelectual ce ameninta sa afunde si mai grabnic in pamant corabia lui Obama-bace!
In ce-l priveste pe Troscan, aici e limpede ca mafia bancherilor si a generalilor a conspirat, din toti rarunchii, intru implementarea in dosul unei perdele de fum, a unei persoane fizice demne de a face fata unor indeletniciri tribale – cum ar fi violul clasic si violul postmodern!
Sa ne intelegem: in aceasta ecuatie nu intra capitalistii de omenie, nu!
Globtroterii trebuiau sa ia aminte: daca Polanski a scapat nerafistolat de justitie, dupa ce, vorba aia, i-a facut-o uneia si i-a dres-o alteia!.. Acum, zat, potaie! Troscan va sta 75 de ani la parnaie, ca sa-i intre mintea in cap – si pentru ca, in viitor, violul neaprobat de Pentagon sa permita dobandirea unei credibilitati irefutabile! Lumea ideala trebuie convinsa ca justitia americana lucreaza matematic, adica perfect: pui laba pe o camerista neautorizata, ai asigurati, pe gratis, 75 de ani de viata!
Obama e un vestit razboinic mistic! Dovada? Fara sa scoata sabia, macar simbolic, subiectiv sau obiectiv, in biroul oval, a primit Premiul Nobel pentru Pace! Dumnezeu, din acea zi, a inceput sa planteze fire de iarba si meri fructiferi prin toate cimitirele paradisiace ale globului! Osana, Obama!
Dar pe noi nu ne intereseaza nici razboiul economic dintre America si China, dintre Europa si Africa, nu, toate aceste batalii pentru drepturile omului, de fapt, ne arata cum zi cu zi intelepciunea oamenilor isi declina substanta umana, luminandu-si aura divina irefutabila!
Insa!.. Trebuie ca omenirea sa revina cu picioarele pe pamant, sa lase naibii legile moralei sacrosante – sa manance salam cu soia si sa rada ca Agamita! Salamul cu soia, care pana mai ieri tinea de caracterul ocult, netransparent, al dictaturilor, a iesit din penumbra istoriei, nu mai accepta, bunaoara, sa fie membru P.C.R. – si devine un aliment just, modificand realitatea gastrointestinala mondiala, eliminand infectiile structurale si disciplinandu-ne ecologic soarta!
Secretul salamului de soia devine sinonim cu misterul fiintei umane! Astfel, in timp, ne vom convinge, de la mic la mare, de la muc la nare, ca tot ce este in om se afla si in chimia salamului de soia!
Agamita Dandanache, stafia decojita a invincibilului rege care a transformat in scrum Troia, Agamemnon, ne-a oferit, dupa subsemnatul, cheia veacurilor ce vor veni: eroismul imoral, ca fundament al temeliei bazei spirituale a omului!
Draga Fanus Neagu, cu humorul tau teribil, prin care doar pe Guta Baiesu nu-l surclasai, meciurile voastre terminandu-se mai totdeauna la egalitate, ce-ai zice daca... daca i-am oferi Americii un ajutor care s-o salveze de la scufundarea cea irefutabila?! Nu de petrolul si gazele noastre au ei nevoie – pe acestea le-am ipotecat si dat unor prieteni mai apropiati geografic, nici de aurul de la Rosia Montana n-au ei o nevoie stricta, nu – cu toata cufureala vocala a baltazarienilor! Ei au nevoie – americanii, evident! – ca sa fie salvati, repet!.. Da, au nevoie de experienta noastra istorica si de Iisus Cristos al romanilor, Agamita Dandanache! El ii va scapa de Bombonica Mosului, poate facandu-i-o plocon lui Troscan, El va opri continentul american sa se scufunde!
Agamita va duce cu el juristii nostri fruntasi, care au stiut si stiu sa vanda si copii nenascuti, va duce cu El instalatorii ieseni de aparatura hermeneutica, va duce o parte din cainii rosii barnaci, o parte din ciobanii cu stelute in frunte, din ceferistii portughezi si din plaiesii lui Stefan cel Mare, va duce cu el macar o parte din parazitii ce impart dupa ureche banii unor ministere cu steme culturale, va duce cu el cetele de baieti electrici supradestepti, asfaltagii vechi si noi, precum si gene de privatozauri...
Draga Fanus, din generatia 60 tu ai fost si ai ramas singurul prozator genial! Da-le o mana de ajutor americanilor si fericirii lor sarace! Initiaza un referendum-dum: care sa le faciliteze echipelor de romani – experti in industrie, agricultura, finante si morala crestina – sa ajunga cat mai repede peste ocean si sa poata salva vaporul american! Fie!.. Sa-l elibereze si pe Troscan si sa-l trimita in tara francilor, in locul lui Stroscan! Scapa-i pe americani de talentele multilaterale ale codanei cu picioare de plastic, Bombonica-Cocosului! In schitele, povestirile si romanele tale tu ai descris, pe langa niste nebuni fericiti – si misterele tragice ale fatalitatii la romani!.. Sigur, si tie ti-a fost maestru – se putea altfel?! – nenea Iancu! Nu puteai sa nu-l iubesti pe Agamemnon Dandanache, care avea pile in tribunalul ceresc al zeilor si castiga intotdeauna – spre final, desigur, ca la fotbal! – potul si piscotul parlamentar de la Bucuresti! Caragiale ne-a dat cheia unei lumi moderne ce se va desavarsi prin lipsa totala de caracter a partenerilor!.. Singurul ins care-si implineste, la vedere, visul – precum Agamemnon, cuceritorul Troiei! – este Agamita!.. Isi atinge scopul politic nu luptand pentru o idee scumpa si altora, ci doar scumpa siesi!.. Aceea... de a parveni in structurile inalte de la Bucuresti, jucand mereu comedia vietii si neavand niciodata macar un pic de caracter! Cei care clameaza nevoia de implicare in binele tarisoarei, isi ating visele – lipsa de caracter invingand mereu! Ei, da, lectia lui nenea Iancu e simpla: caracterul e o tampenie, o leziune cerebrala! Nu poti fi nici sincer daca mai ai o umbra de caracter! Da, Agamita este... Cristos al romanilor, care s-a sacrificat pentru interesele noastre nationale, spulberand, in primul rand, prostia traditionala numita caracter.
Monastirea zidita de Agamita, pe care ne-a lasat-o mostenire, e nemaivazuta, nemaipomenita! Ea este zidita – dupa un model tiganesc! – din carnati, branza, fasole batuta, mititei, tuica de prune, vin de viata lunga – si are un avantaj extraordinar!.. Cand agamitienii se supara si nu mai incap intre ei, isi mananca imediat biserica din carnati si branza, credinta inflorita din mititei si sarmale!.. Aici se afla farmecul irefutabilului Agamita: in puterea de a-i invinge pe proprii sai sfinti – alcatuiti din carnati, branza, usturoi, caltabosi... Da, e ceva super-beton sa-i mananci pe toti sfintii, in veselie, in sfaraitul gratarelor, in sunetele manelistilor filosofi, dirijati de Pristanda, care comanda, precum un ostas credincios al Patriei si al lui Dandanache: "Muzica! Muzica!' Agamita, in straita si cu niste pristandei – agamiteni, obisnuiti cu salam cu soia, ar putea, prin puterea sa mintala supraomeneasca, sa incheie socotelile cu Bomboneaua, cu Troscan si cu toti cei care apasa vaporul american – sa se adanceasca! – fortand gravitatia sa-si piarda echilibrul estetic!
Draga Fanus Neagu, fa tot posibilul ca – printr-un ajutor dezinteresat! – sa fericim vaporul american cu irefutabila noastra materie cenusie!
D.R Popescu, duminica, 22 Mai 2011