Dan Grigore, batjocorit de Justitie

O sentinta il pune pe celebrul pianist in pericol sa fie aruncat in strada

Artistul de talie mondiala Dan Grigore e victima unuia dintre ultimele recursuri in anulare. Calea de atac formulata impotriva lui si-a atins scopul in urma unor presiuni interne si externe asupra institutiilor judiciare. Casa celebrului pianist a fost pusa sub sechestru, iar fundatia culturala ce poarta numele Cellei Delavrancea e amenintata cu disparitia. Unul dintre ultimele recursuri in anulare promovate inainte ca aceasta cale de atac sa fie desfiintata face victime de marca. Maestrul Dan Grigore si sotia acestuia, Margareta, sunt in pericol de a fi aruncati in strada. Din dorinta de a duce mai departe memoria prietenei sale Cella Delavrancea, pianistul a infiintat o fundatie culturala ce poarta numele scriitoarei. In patrimoniul fundatiei au fost incluse obiecte si bani ce au apartinut Cellei. Donatiile sunt acum revendicate de o persoana ce n-a avut nimic de-a face cu defuncta artista, dar in slujba careia s-a pus un intreg mecanism judiciar.

VIATA. Cella Delavrancea isi sarbatoreste centenarul alaturi de prietenul sau

Cella Delavrancea si-a dorit ca dupa moarte sa se infiinteze o fundatie culturala care sa-i poarte numele, delegandu-l ca fondator pe Dan Grigore, caruia i-a lasat ca mostenire pianul, fotografiile si corespondenta cu personalitati din lumea artelor. In august 1991, la varsta de 104 ani, se stinge din viata Cella, fiica lui Barbu Delavrancea, lasandu-si averea fostei servitoare Elenei Balamaci, care, dupa 40 de ani de convietuire, ii devenise prietena apropiata. In 1994, aceasta moare si, conform testamentului, majoritatea bunurilor trec in posesia fiicei doamnei Balamaci, Veronica Liuba, cu exceptia unor sume de bani si a catorva obiecte. Fiica, maritata in America cu un redactor de la Vocea Americii, vine in tara si vinde fosta casa a Cellei Delavrancea cu tot ce se afla in ea, locuinta fiind astazi transformata in restaurant chinezesc.

FUNDATIA. Intre timp, la dorinta expres exprimata inainte de moarte de catre fiica lui Barbu Delavrancea, Dan Grigore infiinteaza Premiile Cella Delavrancea din bani personali, iar in 1995 pune bazele fundatiei ce poarta numele scriitoarei. In patrimoniul fundatiei sunt trecute bunuri ce au apartinut Cellei, precum si suma de 50.000 de dolari, toate donate de catre Elena Balamaci in acest scop. Veronica Liuba pretinde astazi ca banii si bunurile respective, precum si alte obiecte despre care afirma ca ar fi fost luate de catre Margareta, sotia lui Dan Grigore, sa-i fie restituite, drept pentru care i-a actionat pe cei doi in instanta.

In actiunea formulata de catre reclamanta, aceasta se prevaleaza de certificatele de mostenitor ramase in urma Cellei Delavrancea si a Elenei Balamaci. Numai ca obiectele cerute ori nu figureaza deloc in aceste acte, ori nu sunt specificate cu exactitate. Dupa un sir interminabil de procese, sotii Grigore sunt astazi in situatia de a ramane pe drumuri, instantele parand sa nu tina cont de nici una din probele aduse de cei doi si ii executa silit, insusindu-si in final numai opinia Veronicai Liuba. Printre obiectele revendicate se afla tacamuri de argint, un tablou de Grigorescu, o icoana triptic si un tablou de Pallady, dar nici unul dintre acestea nu apare in certificatele mentionate. Cu toate ca intr-o sentinta intermediara a Curtii Supreme de Justitie se afirma: "Tabloul de Grigorescu nu figureaza nici in certificatul de mostenitor al defunctei Cella Delavrancea (...), nici in certificatul de mostenitor suplimentar al defunctei Balamaci Elena Eliza (...)", in hotararile ulterioare nu s-a mai tinut cont de acest lucru. In plus, alte bunuri trecute in aceste acte cu denumiri generice ca "serviciu de portelan", devin in viziunea reclamantei portelanuri de Limoges. In treacat fie spus, Veronica Liuba nu a platit initial taxa de timbru pentru redobandirea bunurilor mostenite, iar mai apoi a fixat pentru acestea valori minimale.

MEMORIE. Dan Grigore alaturi de tabloul Cellei Delavrancea

BANII. In ceea ce priveste suma de 50.000 de dolari, aceasta a fost donata in timpul vietii de catre Elena Balamaci lui Dan Grigore cu scopul infiintarii fundatiei culturale Cella Delavrancea si deci nu poate face din masa succesorala. Ca lucrurile sa fie cat mai incurcate, atunci cand a fost formulat recursul in anulare la Curtea Suprema, in judecata nu a fost chemat decat Dan Grigore, nu si fundatia. In urma acestei actiuni, Veronicai Liuba i s-a dat chiar mai mult decat a cerut. Pe de alta parte, reclamanta ii acuza pe sotii Grigore ca au profitat de starea precara de sanatate a doamnei Balamaci si au determinat-o sa faca donatia respectiva. Trebuie mentionat ca Dan Grigore a fost prietenul Cellei Delavrancea, precum si al doamnei Balamaci, iar Margareta se bucura de toata increderea acesteia din urma, fiind imputernicita sa efectueze operatiuni bancare in numele ei.

Ramane fara raspuns intrebarea de ce ar fi scos Margareta Grigore 50.000 de dolari din banca si i-ar fi transferat in contul sotului ei in vederea infiintarii fundatiei si nu i-ar fi bagat pur si simplu in buzunar, daca ar fi intentionat sa si-i insuseasca. Mai mult, instanta hotaraste ca ea ar fi avut doar dreptul sa retraga bani din cont si nu sa ii transfere, dar fara sa se specifice pe baza carei legi s-a facut aceasta judecata. Pentru a-si intari punctul de vedere, Veronica Liuba impinge acuzele mai departe si, sfidand logica, o face pe Margareta, de profesie medic, criminala. Mostenitoarea afirma ca sotia lui Dan Grigore i-ar fi prescris doamnei Balamaci, bolnava de ficat, un tratament pe baza de oua si cafea. Nu exista nici o proba scrisa in acest sens, singura reteta semnata de Margareta contine un medicament prescris anterior de medicul de familie. Penibila acuzatie: la ce i-ar fi folosit sotiei lui Dan Grigore sa-i scurteze viata Elenei Balamaci?

ARTISTI. Sergiu Celibidache si Dan Grigore, doua imagini ale culturii romane

AZI. Asupra familiei Grigore planeaza pericolul de executare silita, iar asupra casei s-a pus sechestru pentru recuperarea contravalorii bunurilor revendicate de Veronica Liuba, care apartin fundatiei Cella Delavrancea sau se pretinde ca s-ar afla in proprietatea personala a celor doi. Dan Grigore a reusit sa obtina anularea cautiunii de 6.000 de euro pe care fusese obligat sa o plateasca ca sa nu i se vanda imobilul (acesta este proprietate comuna a sotilor si teoretic nu ar putea fi lichidat). Sotii Grigore au depus doua contestatii in anulare, sustinand ca "hotararile de pana acum ale instantelor se bazeaza pe erori materiale foarte serioase, de exemplu faptul ca bunurile trecute in certificatele de mostenitor nu sunt determinate". Ei se tem ca in virtutea acestui fapt li s-ar putea cere ca in locul celor "doua statuete" sa nu li se ceara cine stie ce sculpturi antice grecesti.

Surse apropiate Curtii Supreme sustin ca au fost facute presiuni interne (de care se pare ca nu e straina Rodica Stanoiu, pe atunci ministrul Justitiei), dar si presiuni externe, din partea unor oficialitati americane, pentru a se da o solutie favorabila sotiei ziaristului de la Vocea Americii. Daca asa stau lucrurile, se pare ca politica nu tine cont ca Dan Grigore este o valoare si o imagine a culturii romanesti si il transforma intr-o victima a justitiei, fara a i se da sansa unui proces drept in tara. In cazul in care nu isi vor gasi dreptatea in Romania, sotii Grigore sunt hotarati sa apeleze la instantele europene pentru ca, spun ei: "Fundatia ce poarta numele unui om de mare valoare pentru cultura romana asa cum este Cella Delavrancea poate sa dispara peste noapte".

ALTE BUNURI

O alta acuzatie adusa Margaretei Grigore este ca aceasta a intrat in casa Elenei Balamaci dupa moartea acesteia si a luat diverse bunuri. Veronica Liuba a adus ca probe doua scrisori batute la masina si semnate de catre mama sa, in care se specifica dorinta acesteia ca respectivele obiecte sa intre in posesia doamnei Grigore. Intr-adevar aceste hartii nu pot constitui o baza pentru insusirea bunurilor, dar nici nu exista un martor care sa afirme clar ca ele au fost si luate din locuinta. Fosta servitoare nu a declarat ca ar fi vazut-o pe doctorita luand ceva.