DANGĂT NOU - Clopote cu GPS la Patriarhia Română

Patru dintre cele cinci clopote ale Patriarhiei Române au fost înlocuite ieri, cu unele noi, aduse din Austria, de la renumita fabrică Grassmayr din Innsbruck. Ele vor răsuna prima dată de Sfântul Dimitrie cel Nou, la 27 octombrie.

Patru dintre cele cinci clopote ale Patriarhiei Române au fost înlocuite ieri, cu unele noi, aduse din Austria, de la renumita fabrică Grassmayr din Innsbruck. Ele vor răsuna prima dată de Sfântul Dimitrie cel Nou, la 27 octombrie.

Clopotniţa Patriarhiei Române, construită pe vremea lui Constantin Vodă Brâncoveanu, la 1698, adăposteşte patru noi clopote care au fost comandate în această vară la celebra turnătorie a familiei Grassmayr din Innsbruck, Austria. Clopotul cel mare, de 9 tone, nu a fost înlocuit, fiindu-i schimbat doar sistemul de acţionare. Clopotele noi cântăresc 1.850 kg, 1.390 kg, 745 kg, respectiv 380 kg. Armonizarea muzicală a celor cinci clopote a fost gândită de inginerul Cornel Revencu, repre­zen­tantul pentru România al fabricii austriece de clopote, şi de dirijorul Coralei Patriarhale, pr. Constantin Drăguşin. Pe clopote sunt imprimate chipul Patriarhului Daniel şi sigla Patriarhiei Române. Clopotele Patriarhiei sunt acţionate de un calculator, echipat cu antenă şi sistem GPS.

Tehnologia turnării clopotelor la fabrica amintită este respectată întocmai de 14 generaţii ale familiei Grassmayr, începând cu 1599, când a fost turnat primul clopot. Procesul de fabricare a unui clopot începe prin calcule matematice şi muzicale şi continuă cu realizarea formei de cără­mi­dă şi lut în care se toarnă aliajul de bronz şi se încheie cu îndepărtarea lutului uscat, proces care durează uneori şi câteva săptămâni. Pentru ca un clopot să aibă sunetul de calitate trebuie respectat cu stricteţe aliajul, temperatura, care uneori poate ajunge la peste 1.000 de grade Celsius, şi modul de răcire. Clopotele realizate în turnătoria din Innsbruck pot avea peste 50 de tonalităţi, iar cel mai mare clopot făcut acolo poate cântări 50 de tone.