Rechizitoriul prin care preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fost trimis în judecată pentru luare de mită dezvăluie o adevărată suveică de afaceri imobiliare dubioase, desfăşurate sub pretextul construirii sediului LPF.
Rechizitoriul prin care preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fost trimis în judecată pentru luare de mită dezvăluie o adevărată suveică de afaceri imobiliare dubioase, desfăşurate sub pretextul construirii sediului LPF.
Presupusa mituire a preşedintelui LPF, Dumitru Dragomir, cu un teren aflat în buricul Bucureştiului, aduce în prim-plan şi nume importante ale unor demnitari sau oameni de afaceri implicaţi în iţele întregii istorii. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie, imobilul cu pricina a trecut prin mîinile politicianului Dan Iosif şi prin cele ale lui Sorin Ovidiu Vîntu pînă să ajungă în proprietatea fiului lui Dragomir.
DAN IOSIF. Anchetatorii DNA susţin că Gino Iorgulescu (acuzat de mituirea preşedintelui LPF) a cumpărat, în iunie 1999, de la fostul consilier prezidenţial Dan Iosif, o construcţie ilegală, aflată pe 600 de metri pătraţi de teren din centrul Bucureştiului. 150.000 de dolari ar fi costat tranzacţia, spun actele semnate de cei doi, deşi procurorii DNA susţin că suma reală ar fi fost mult mai mică. Cu atît mai mult cu cît politicianul nu avea nici un act de proprietate asupra terenului sau construcţiei înstrăinate, se susţine în rechizitoriu. Motivele încheierii acestei tranzacţii au rămas încă în ceaţă, deoarece Dan Iosif a refuzat să dea vreo declaraţie procurorilor, iar ulterior a încetat din viaţă.
SOV. Două luni mai tîrziu, Gino Iorgulescu a vîndut la rîndul său două treimi din imobile lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Ancăi Dumitrescu (fostă Soare), pentru suma totală de numai 53.334 de dolari. Aparent o afacere în pierdere, dar care, spun procurorii, confirmă faptul că tranzacţia iniţială cu Dan Iosif costase mult mai puţin în realitate.
După un an, preşedintele FC Naţional s-a trezit însă că terenul respectiv face parte dintr-o suprafaţă de 1.851 de metri pătraţi restituită fostului proprietar. Gino Iorgulescu a reuşit însă să cumpere, de la beneficiarul retrocedării, întregul lot de pămînt contra sumei de 120.000 de dolari. Ajuns abia acum proprietar pe teren, preşedintele FC Naţional a întrevăzut o nouă “afacere”, spun anchetatorii: să vîndă pămîntul cu un profit substanţial. Potrivit rechizitoriului, el i-ar fi minţit pe coproprietarii Dumitrescu şi Vîntu că imobilul este în pericol de retrocedare (ascunzîndu-le că îl cumpărase deja legal) şi i-ar fi convins astfel să îl mandateze pentru o vînzare rapidă.
MITA. Potrivit rechizitoriului, Gino Iorgulescu “a uzat de relaţia de prietenie (notorie) pe care o avea cu preşedintele LPF, pe care l-a determinat să achiziţioneze în numele LPF, fără acordul prealabil al Adunării Generale, 1.497,21 mp din teren, la un preţ supraevaluat”, se arată în actul de acuzare. Potrivit anchetatorilor, la momentul tranzacţiei cu Liga, preţul real al unui metru pătrat de teren în zonă era de 64,28 USD, iar preşedintele FC Naţional a vîndut către LPF la suma de 237,107 USD/mp. În schimbul afacerii profitabile oferite lui Iorgulescu în dauna LPF, Dragomir ar fi primit “cadou”, în aceeaşi zi, dar la alt cabinet notarial, restul de 351 mp de teren din lot. Procurorii DNA susţin că pămîntul-mită ar fi fost transmis, pentru a se acoperi urmele, către şoferul preşedintelui Ligii, Florin Bădiţă, printr-o vînzare-cumpărare ireală. Apoi, după ce a intabulat terenul şi a obţinut autorizaţie de construcţie, Bădiţă l-a vîndut în 2004 firmei Bodu SRL, al cărei asociat unic era fiul lui Dumitru Dragomir, deferit şi el justiţiei.
Sediul LPF a fost în pericol
Sub acoperirea şoferului Bădiţă, Dumitru Dragomir ar fi demarat construirea unei case pe terenul primit ca mită şi aflat la poalele pantei pe care s-a ridicat sediul LPF. În timpul turnării fundaţiei, constructorii ar fi escavat prea mult din taluz, punînd astfel în mare primejdie clădirea Ligii, se arată în rechizitoriu. Potrivit martorului Liviu Guţiu, la rugămintea lui Dragomir, a verificat fundaţia imobilului şi le-a reproşat lucrătorilor escavarea taluzului. Aceştia i-ar fi spus însă că “au primit ordin de la Dragomir şi că acesta este proprietarul real al construcţiei”. Într-un final, la solicitările arhitectului Petre Cividino şi ale lui Guţiu, între cele două terenuri a fost ridicat un zid de susţinere a pămîntului.