Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe povârnișurile domoale ale regiunii Dealu Mare, viticultorii se străduiesc să transforme România în noua lume a vinului în Europa, se arată într-un reportaj AFP despre producătorii de vinuri românești.
"Condițiile pentru producerea vinului sunt de primă calitate”, spune Walter Friedl, coproprietarul austriac al podgoriei Lacerta.
"Suntem situați pe paralela 45, având condiții similare ca în regiunile Bordeaux sau Toscana”. Friedl și partenerul său român, Mihai Baniță, dețin o podgorie de 82 de hectare în sudul regiunii Dealu mare.
Podgoria lor dispune de aparatură de ultimă generație pentru fabricarea vinului, precum și facilități pentru primirea turiștilor. 40% din investiția de opt milioane de euro provine din fonduri europene. De altfel, oenologi de talie mondială, precum Michel Rolland, spun că țările de lângă Marea Neagră, precum România, Bulgaria, Moldova sau Armenia vor deveni, în scurt timp, principalii actori pe piața vinurilor de calitate.
"Am găsit aici o lume nouă în interiorul Europei. România, Bulgaria sunt pentru noi noile Australia sau Chile”, spune Friedl. "Într-un fel, poți spune că România este lumea nouă a vechii lumi a vinului”, spune și oenologul român Bogdan Costachescu.
"Nu producem doar Merlot de cea mai bună calitate, dar avem și soiurile locale precum Feteasca Neagră, un vin roșu, sec, cu aromă de prună. Avem și Feteasca Albă sau Tămâioasa”, spune și Mihai Baniță.
"Unele sticle se vând cu 60 de euro bucata și merită toți banii”, spune și Cristian Preotu, directorul magazinului de delicatese Comtesse du Barry, care explică cum, deși România pare a fi o nou venită pe piața vinurilor de calitate, de fapt tradiția viticulturii în România este veche de mii de ani, vinurile din aceste părți fiind lăudate și de poetul Ovidiu, acum 2000 de ani. Tradiția a fost, însă, întreruptă, odată cu venirea comunismului.
"Comuniștii au colectivizat și viile. Ei s-au concentrat exclusiv pe cantitatea de vin, nu și pe calitatea acestuia. Totul era pus în aceeași oală”, spune Preotu.
După căderea lui Ceaușescu au apărut primii investitori dispuși să pună accentul și pe calitate. Printre ei se numără și nobilul francez Guy Tyrel de Poix, care a deschis podgoria Terra Romana în 1994. "Acela a fost punctul de plecare. A adus cu el mult ”savoir-faire", spune Baniță.
"Când am hotărât să intru în producția de vinuri, la sfârșitul anilor 90, România fabrica, în principal, vin alb, dulce, în cantități industriale pe care îl vindea ieftin. Eu am făcut invers, am produs vin roșu, în cantități mici, pe care l-am vândut scump”, spune Dan Balaban, cofondatorul podgoriei Davino, tot din Dealu Mare.
Balaban se plânge, însă, că România încă are o reputație proastă în străinătate, doar 3% din producția românească de vin fiind destinată exportului.
"Ar trebui să fie făcută o campanie la nivel național pentru promovarea vinurilor nostre în străinătate”, crede acesta.
