Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Genica Boerica, cel care l-a denuntat la DNA pe fostul premier Adrian Nastase in dosarul "matusa Tamara" - in care fostul demnitar a fost achitat de instanta suprema -, a fost condamnat, azi, de catre Tribunalul Bucuresti la 12 ani de detentie intr-un caz de spalare de bani.
Tribunalul Capitalei l-a condamnat pe Genica Boerica intr-un dosar de spalare bani in care a a fost deferit justitiei alaturi de alte 11 persoane, decizia nefiind insa definitiva si putamd fi contestata la Curtea de Apel Bucuresti.
Tribunalul a aplicat mai multe pedepse cu inchisoarea lui Genica Boerica, pentru infractiuni la Legea 656/2002 privind prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, dar si pentru infractiuni prevazute de Codul penal.
In final, tribunalul a decis ca Boerica sa execute zece ani de inchisoare, aceasta fiind cea mai mare pedeapsa stabilita pe numele afaceristului, instanta aplicand si un spor de doi ani.
Concret, Boerica va executa 12 ani de inchisoare, potrivit tribunalului.
Craioveanul Genica Boerica a mai fost implicat in restituiri ilegale de TVA, in 2007 fiind eliberat din arest preventiv.
El este cel care, in 2006, l-a denuntat la Directia Nationala Anticoruptie pe liderul PSD Adrian Nastase, care a fost deferit justitiei pentru fapte de coruptie.
Denuntul facut de Genica Boerica in 2006 in dosarul "Matusa Tamara" a ridicat suspiciuni, in opinia judecatorilor instantei supreme, din cauza faptului ca acesta nu a trecut testul cu detectorul de minciuni, fiind inlaturat de Inalta Curte, care a decis achitarea lui Adrian Nastase, Ristea Priboi si Ioan Melinescu pentru faptele de coruptie.
In 15 decembrie 2011, instanta suprema l-a achitat pe Adrian Nastase in dosarul "Matusa Tamara", in care a fost judecat pentru fapte de coruptie, alaturi de consilierul acestuia Ristea Priboi si de fostul sef al al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu.
Magistratii instantei supreme arata, in motivarea deciziei, ca au aplicat pentru stabilirea acestei solutii principiul juridic "in dubio pro reo", ceea ce inseamna ca daca intr-un caz planeaza suspiciuni, atunci acest aspect "ii profita celui judecat".
Concret, instanta suprema si-a exprimat suspiciunea fata de motivele si modul in care Genica Boerica a facut denuntul in anul 2006 in acest caz.
"Sub aspectul acestei infractiuni, probele invocate de Parchet in actul de acuzare se limiteaza la cele mai sus evidentiate. In cursul cercetarii judecatoresti, probele administrate nu au eliminat dubiul cu privire la verosimilitatea denuntului formulat de Genica Boerica", arata judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in motivarea deciziei, data publicitatii joi.
Magistratii precizeaza ca evaluarea probatoriului "lasa loc nesigurantei in privinta existentei faptei", pornind de la constatarea ca principala proba a acuzarii o constituie declaratia lui Genica Boerica, insa credibilitatea acestuia poate fi pusa la indoiala, intrucat denuntul acestuia a intervenit in cursul anului 2006, cand martorul era arestat in alta cauza, iar testarea poligraf a acestuia a indicat note specifice comportamentului simulat, "cel putin in conditiile analizate in considerentele deja expuse".
