Deşeurile napolitane, refuzate la import

Attila Korodi, ministrul Mediului, ne-a acordat un interviu in care ne-a povestit culisele deşeurilor din Napoli, care trebuiau să ajungă in Romănia. Oamenii de afaceri căutau depozite pentru deşeurile italiene inainte de inceperea negocierilor la nivel de autorităţi. Presiunea autorităţilor locale din Napoli exercitată asupra Ambasadei Italiei in legătură cu depozitarea deşeurilor in Romănia s-a soldat cu un eşec.


■Jurnalul Naţional: Domnule ministru, de ce s-au găndit italienii să depoziteze deşeurile tocmai in Romănia?

Attila Korodi: Cred că au crezut că in Romănia poate fi legislaţia mai permisivă. Dar există instrumente clare, care relaţionează managementul deşeurilor din Romănia cu cel european prin Tratatul de aderare, capitolul 22, Mediu, in care este stipulat foarte clar că avem dreptul să refuzăm depozitarea sau incinerarea deşeurilor provenite din alte state membre.

■Cine a prezentat "oferta" italienilor?

A fost o zi foarte agitată. Nici nu ştiu ce zi a săptămănii era. Atunci am avut o intălnire cu ambasadorul Italiei, ca urmare a unei convorbiri telefonice avute la inceputul săptămănii. Eu i-am chemat pe ei ca să am date oficiale despre ceea ce prezenta atăt presa din Italia, căt şi cea din Romănia despre deşeurile din sudul Italiei. Au fost deschişi să vină, şi atunci au venit reprezentanţi la nivel de experţi in domeniul deşeurilor şi cred că au avut şi experţi din partea comunităţii locale, nu mai ştiu exact, care s-au intrunit dimineaţa cu experţi in deşeuri. După-amiaza au venit şeful de cabinet al ministrului Mediului italian cu conducerea Direcţiei de Deşeuri şi ambasadorul italian in Romănia. Am ascultat poziţia lor şi le-am comunicat foarte clar că nu putem să dăm curs solicitării lor de a depozita deşeurile, pentru simplul motiv că avem noi destule probleme in ţară să le gestionăm şi că, oricum, contravine principiilor proximităţii ale gestionării deşeurilor la nivel european. Asta a fost pe scurt.


Presiune comunitară

■Care a fost poziţia Ambasadei Italiei?

Ceea ce am inţeles eu din discuţia bilaterală avută cu ambasadorul este că s-a exercitat o presiune destul de drastică din partea comunităţii locale din Napoli, care cerea pănă la urmă să se aducă deşeurile aici (n.r. - in Romănia). Probabil s-au găndit că pentru ei, ca imagine politică in ţară (n.r. - in Italia), dădea bine să reprezinte interesele comunităţii locale. Dar ei au inţeles imediat care este poziţia noastră. Pentru că la telefon i-am spus ambasadorului, inainte să ii invit, punctul nostru de vedere. Pănă la urmă, eu cred că au venit numai să bifeze o acţiune faţă de comunitatea locală din Napoli.

Refuz


■Din ce cauză aţi refuzat propunerea delegaţiei italiene?
Din informaţii pe care, şi aici nu vă ascund, le-am primit din ţară, am inţeles că tot soiul de oameni de afaceri mişunau in Romănia. Probabil că incercau să găsească depozite. Apoi a apărut o informaţie de presă. Am făcut o verificare imediată a informaţiilor apărute in presa italiană. Imediat am zis că, dacă se pune aşa problema, automat trebuie să acţionăm, pentru că ştiu că este o schemă care foarte greu poate fi rezolvată dacă nu eşti ferm pe poziţie. In momentul in care am aflat de intenţia aceasta era duminică seara şi am dat ordin prin Agenţia Naţională de Protecţia Mediului şi Garda Naţională de Mediu, care au transmis pănă dimineaţă căte o scrisoare la fiecare proprietar de depozit de deşeuri. Scrisoarea ii atenţiona că este interzisă, conform legii, depozitarea de deşeuri fără acceptul instituţiei centrale şi că ar fi indicat să nu incerce să facă lucrul acesta. Deci a fost clar. Şi de aceea cred că a şi venit la mine informaţia că sunt in ţară tot felul de oameni de afaceri care caută depozite, pentru că probabil imediat le-a crescut tensiunea unora. Nu ştiu cine sunt.

■Cine v-a informat despre intenţia acestora?
Colegii pe care ii cunosc din teritoriu m-au sunat că ei au inţeles că mişună in ţară oameni care vor să facă un business şi am zis: "Bravo lor! N-o să facă".

■Cine erau "afaceriştii"?

Nu ştiu. N-am intrat in detalii. Eu am mers pe principii.

■Ce categorie de deşeuri trebuiau să ajungă in Romănia?
Din ce am inţeles eu era vorba de deşeuri menajere. Atunci s-a vehiculat că vor veni deşeuri cu vaporul. Din verificările noastre in porturile de la Marea Neagră nu a fost nici un semnal că trebuie să vină vreun vapor din Italia. Noi cerem in noua directivă ca transportul deşeurilor să fie vizibil inscripţionat pe maşini, vapoare etc.


Asistenţa tehnică

■Ce ofertă v-a făcut delegaţia italiană?
Ei au spus următorul lucru: că o să ne ofere, chiar dacă acceptăm proiectul acesta, chiar dacă nu, asistenţă tehnică in managementul deşeurilor, dar că totuşi doresc să vină şi ei aici, să aducă aceste deşeuri, să le depoziteze. Şi eu am zis nu. Nici nu am intrat in detaliu cu ce plan, cum voiau, in ce fel. Pentru că la telefon i-am spus ambasadorului, inainte să ii invit, punctul nostru de vedere. Pănă la urmă, eu cred că au venit numai să bifeze o acţiune faţă de comunitatea locală din Napoli.

■In ce constă asistenţa tehnică?
Asistenţă tehnică inseamnă ca Ministerul italian de Mediu să impărtăşească experienţa de bună funcţionare şi experţilor noştri. Am acceptat asistenţa pentru că avem o colaborare tehnică foarte bună cu Ministerul italian de Mediu. Avem grupuri tehnice de lucru, de la calitatea aerului, calitatea apei pănă la managementul deşeurilor. Ei, ca minister, au acceptat că au dat greş in sudul Italiei, pentru că nu au reuşit să implementeze managementul deşeurilor. Este foarte greu de gestionat această situaţie, pentru că autorităţile locale din sudul Italiei nu mai acceptă să se construiască depozite pentru deşeuri. Este o isterie totală care s-a intors impotriva lor. Din discuţiile informale la nivel european am inţeles că in sudul Italiei au fost alocaţi bani ca să se facă un management adecvat şi banii nu au fost investiţi cum trebuie. Pănă la urmă, e un comerţ mare cu deşeurile. Le depozitează unde prind şi nu mă miră ca Guvernul italian să facă o verificare. La sfărşit au adăugat: "Totuşi, noi, ca ţară parteneră, suntem deschişi să oferim asistenţă tehnică cu unele practici pozitive pe care le avem". Nu am acceptat nimic din punct de vedere al aducerii in Romănia a deşeurilor.

Gropile ecologice

Romănia trebuie să investească 3,8 miliarde de euro in managementul deşeurilor, pentru a ne putea alinia la standardele Uniunii Europene. La nivel naţional s-au demarat lucrările pentru construirea a 20 de gropi de gunoi ecologice. "Pănă in 2012 vom ajunge la 65 de depozite pentru deşeuri. Paralel mergem pe inchiderea gropilor actuale. Vor fi judeţe care pot să aibă o groapă sau două, trei, in funcţie de caracteristicile geografice şi demografice. Iar pentru acestea vor fi organizate licitaţii internaţionale. In 22 de judeţe se construiesc din fondurile publice europene sau bugetare. In alte 15 judeţe vor fi construite din fondurile post-aderare. Aceste depozite nu inseamnă numai gropi de gunoi, ci şi colectare selectivă a deşeurilor, staţie de transfer al deşeurilor. Acolo unde vedem că in următorii trei ani nu s-a rezolvat construirea de gropi din fonduri private o să intervenim noi. Sunt gropi private in Arad, Braşov, Timişoara, Oradea etc... In schimb există Planul Naţional de Management al Deşeurilor, iar depozitele pentru deşeuri vor fi ţinute sub control", ne-a declarat Attila Korodi.