Deszăpezirea, un eşec total

O ninsoare obişnuită pentru această perioadă a dat peste cap circulaţia din Capitală. Pare incredibil, mai ales că prognoza meteo a fost ştiută de toată lumea, ba mai mult, s-au făcut şedinţe peste şedinţe la Primăria Capitalei, iar rezultatul a fost un eşec total.

Asta, în condiţiile în care firmele de salubrizare încasează de la primării sume enorme pentru curăţarea străzilor de polei şi zăpadă.

Sute de tone de material antiderapant împrăştiate pe străzi, zeci de utilaje de deszăpezire, la nivel declarativ totul a mers brici. Numai că teoria nici de data asta n-a coincis cu practica. Pe hârtie totul era perfect, în stradă haosul era instalat încă de la primele ore ale dimineţii.

După ce s-a convins pe propria piele că în Bucureşti circulaţie este paralizată, marile bulevarde fiind pline cu polei, edilul Oprescu a convocat din nou comandamentul de iarnă la ora 15:00. El le-a spus reprezentanţilor primăriilor de sector că deszăpezirea a fost "un real eşec" şi că dacă lucrurile nu evoluează, va apela la Ministerul Apărării pentru a scoate soldaţii să cureţe arterele Capitalei, astfel încât să se poată circula.

"Vă rog frumos, pe toţi cei implicaţi, să scoateţi oamenii în stradă ca situaţia să se poată rezolva. Lucrurile nu mai pot continua aşa. Dacă-mi spuneţi că nu vă puteţi descurca, scot soldaţii în stradă. Îl rog pe ministrul Apărării să-mi dea soldaţii", a spus Sorin Oprescu. Edilul şef al Capitalei le-a dat exemple concrete din toate sectoarele Bucureştiului, printre acestea regăsindu-se şi Calea Văcăreşti, unde în pantă există un pod de gheaţă, şoferii neavând posibilitatea să urce spre Piaţa Sudului.

"Pe Schitu Măgureanu se iau 10 lei pentru împinsul maşinilor, pentru că pe această arteră există un pod de gheaţă şi şoferii nu pot circula", a spus primarul Sorin Oprescu. Printre reproşurile aduse edililor de sector a fost şi faptul că, deşi la raportările făcute ieri dimineaţă cantitatea de material antiderapant era de peste 800 de tone, situaţia reală din oraş nu dovedeşte utilizarea efectivă a acestuia.

"M-am adresat elegant, am făcut poze cu utilajele de dezăpezire înşirate şi la prima zăpadă mă trezesc cu îngheţ", le-a mai spus primarul general celor aproximativ 30 de reprezentanţi adunaţi în sala de consiliu. "Vă rog respectuos, reveniţi-vă, pentru că urmează să ne petrecem următoarele ore împreună pentru a rezolva această situaţie".

El le-a cerut reprezentanţilor firmelor de salubrizare ca la următoarea întâlnire să aducă graficele cu datele înregistrate de GPS-urile cu care sunt dotate unele din utilajele de dezăpezire. Nici mijloacele de transport în comun nu au circulat mai bine, din cauza blocajelor. Cele mai afectate artere au fost: zona de nord a Bucureştiului, Şoseaua Colentina, Podul Grant, Bulevardul Unirii către Piaţa Alba-Iulia, Calea Văcăreşti şi Bulevardul Barbu Văcărescu.

Dacă societăţile de salubrizare nu vor fi amendate pentru ceea ce s-a întâmplat, situaţia se va repeta. Pentru că a fost polei, au avut loc patru accidente cu victime şi 60 de tamponări. La nivel naţional au fost 14 accidente rutiere, soldate cu trei morţi şi 14 răniţi.




Pericol de avalanşe în zona Bâlea Lac!
Stratul de zăpadă are 50 de centimetri grosime la Bâlea Lac. Salvamontiştii avertizează că pericolul producerii de avalanşe este extrem de ridicat în Munţii Făgăraş. Pe toate drumurile din ţară s-a circulat în condiţii de iarnă, drumarii fiind şi de această dată surprinşi de ninsoare. Normal! Cine se aştepta să ningă în decembrie?

Echipele salvatorilor montani anunţă pericol de avalanşă în zona Bâlea Lac. "După câteva zile mai calde, sub stratul proaspăt de zăpadă s-a format gheaţă, fapt ce favorizează producerea de avalanşe. Recomandăm turiştilor să nu părăsească potecile marcate şi mai ales să nu se avânte pe munte fără echipament corespunzător", a declarat Teodor Tulpan, salvamontist în cadrul Asociaţiei Salvatorilor Montani Sibiu.

Pe Valea Prahovei, cel mai consistent strat de zăpadă este la Azuga, acolo unde pe pârtiile de la poalele Munţilor Baiului au funcţionat instalaţiile ce produc zăpadă artificială. În rest, stratul de zăpadă abia acoperă iarba de pe pârtii. Salvamontiştii argeşeni au anunţat că toate traseele turistice montane din masivele muntoase Iezer-Păpuşa, Ghiţu şi traseele turistice montane din zona argeşeană a masivelor Făgăraş, Piatra Craiului şi Leaota sunt declarate închise. Din cauza viscolului, reţelele de electricitate din Masivul Parâng au cedat, astfel că toate cabanele au rămas fără alimentare cu energie electrică.

ZĂPADĂ PE ASFALT
Ieri a nins pe aproape tot cuprinsul ţării. S-a circulat în condiţii de iarnă în judeţele Gorj, Covasna, Harghita, Buzău, Galaţi, Arad, Suceava, Maramureş şi Cluj. "Lansăm un apel către şoferi să nu se aventureze fără să aibă dotările necesare pentru circulaţia pe timp de iarnă, fiind vorba în special despre cauciucuri. La nivelul RAADPP, au fost fixate cinci sectoare pentru care a fost nominalizat câte un responsabil care să supravegheze modul în care se desfăşoară activitatea de întreţinere a drumurilor judeţene", a spus Mircea Avram, directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat Cluj.

Mai multe trenuri care treceau prin Gara Târgu-Jiu au avut întârzieri din cauza unui macaz care s-a defectat în urma îngheţului de azi noapte în Halda Budieni, blocând circulaţia mai bine de câteva ore. Astfel, Acceleratul 1821, care circula pe ruta Bucureşti - Arad, a avut o întârziere de peste două ore, iar Personalul 2221, care circula pe ruta Craiova - Petroşani, a întârziat peste o oră. De asemenea, mai multe trenuri de persoane de pe ruta Târgu-Jiu - Rovinari au prezentat întârzieri de peste 30 de minute.

În judeţul Prahova, drumul care face legătura între municipiul Câmpina şi comuna Brebu a fost complet blocat din cauza căderilor masive de zăpadă. Traficul rutier s-a desfăşurat cu dificultate pe DJ 100B în comuna Drăgăneşti, DJ 102A în localitatea Plopeni Sat, precum şi pe Centura de Vest a Ploieştiului.

  • Elly Cîrstea, Gabriel Mladin, Dan Tomozei