Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivil Lumeajustitiei.ri, DNA a recunoscut că a ridicat fără mandat de percheziţie calculatorul judecătorului Adrian Neacşu de la CSM.
DNA a încercat să se acopere, obţinând ulterior mandat de percheziţie informatică de la un judecător al ICCJ. Autorii acţiunii sunt procurorii Lucian Papici şi Mariana Alexandru. Avertizaţi de judecătorul Neacşu că nu au avut aviz de la CSM pentru percheziţia ulterioară, procurorii DNA pretind că s-a comis o “eroare materială”.
Judecătorului Adrian Neacşu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii i-a fost ridicat calculatorul înainte de a se începe urmărirea penală, încălcându-se flagrant Codul de procedură penală. Motivaţia publică a procurorilor DNA, la acea dată, a fost următoarea: "DNA nu a făcut nici azi, nici ieri, percheziţii - în inţelesul juridic al noţiunii, care presupun începerea urmăririi penale, la CSM”, potrivit purtătorul de cuvânt Livia Săplăcan. Nimic mai fals. Oricum ar fi luat şi învârtit legea, mai precis procedura penală, chiar dacă procurorii DNA au aruncat în ochii opiniei publice motivarea că nu s-a recurs la percheziţie ca sa fie nevoie de aviz al Secţiei pentru judecători din CSM, ci doar la ridicare de obiecte, pentru această ridicare de obiecte necesare anchetei era obligatoriu să se fi început urmarirea penală, arată luju.
Percheziţie fără aviz şi fără mandat
Calculatorul ridicatd e DNA se afla în gestiunea lui Neacşu şi conţine date ce aparţin şi îl privesc în mod direct şi exclusiv pe judecător. Acesta a fost ridicat în seara zilei de 18 ianuarie 2013 din biroul judecătorului de la etajul II al Consiliului. Informaţia a apărut imediat în presă, iar magistratul a aflat de la radio, în timp ce se afla în maşina, în drum spre casă, că procurorii DNA ar fi intrat in biroul său. Nimeni, dar absolut nimeni, şi în primul rând, cel vizat, nu avea habar de acest demers al procurorilor DNA. Toate acestea, în condiţiile în care o percheziţie a domiciliului, biroului şi o percheziţie informatică sunt mijloace de probă şi se realizeaza în cursul urmăririi penale sau în timpul judecăţii. Câteva zile mai târziu, pe 24 ianuarie 2013, judecătorul Neacşu a fost citat la DNA şi i s-a adus la cunoştinţă că impotriva sa a fost începută urmărirea penală.
Faptul că judecătorul Neacşu a fost chemat la DNA în 24 ianuarie 2013, la şase zile după ce a fost ridicat calculatorul şi atunci i s-a adus la cunoştinţă că s-a început urmărirea penală impotriva sa, ridică suspiciuni şi cu privire la posibila antedatare scriptică a acestei începeri de urmărire penală. Tocmai pentru a încerca acoperirea unei incălcări flagrante a Codului de procedură penală. Judecătorul Adrian Neacşu, prin apărătorii săi, a făcut plângere impotriva actelor de urmărire penală. Avocaţii au arătat că acest calculator se află în exclusiva sa posesie şi datele din calculator îi aparţineau, drept urmare era obligatoriu avizul Secţiei pentru judecători ca să se poată realiza percheziţia informatică a obiectului ridiciat de DNA din biroul său.
Potrivit luju.ro. Direcţia Naţională Anticorupţie a ajuns să facă anchete, bazându-se pe opinii proprii şi realizând acte de urmărire penală fără să fi fost începută urmărirea penală, fapt ce este deosebit de grav. Legea este astfel interpretată după cum vor procurorii, deşi obligatia lor este să o aplice şi nu să o interpreteze după bunul plac sau după cum dictează anumite interese ascunse în diverse cauze supuse anchetei.
DNA confirmă percheziţia
Conform răspunsului procurorului şef Lucian Papici, totuşi, percheziţia informatică a calculatorului lui Neacşu a avut loc. Iată dovada chiar din răpunsul DNA la plângerea judecătorului CSM: "Asupra bunului nu s-a intervenit în niciun fel (material/informatic) ci, ulterior, acesta a fost supus unei percheziţii informatice (autorizate de către judecător), cu respectarea drepturilor învinuitului prevăzute în art. 100 şi urm. din Codul de procedură penală. Pe cale de consecinţă, în lumina jurisprudenţei CEDO, amestecul/ingeriţa procurorului de caz nu contravine Convenţiei, întrucât a fost prevazut(ă) de lege, a îndeplinit un scop legitim şi a fost necesar într-o societate democratică, motivele anchetatorului fiind în acest caz pertinente şi suficiente, dar şi proporţionale cu scopul legitim urmărit". (articol integral pe www.lumeajustitiei.ro)
Citește pe Antena3.ro
