"Jaf, jaf din banul public", asa se poate descrie activitatea ministerului Dezvoltarii Regionale sI Turismului din perioada 2009- 2011 in care la conducerea institutiei s-a aflat Elena Udrea, a declarat Eduard Hellvig, actualul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului.
"Avem de-a face cu un dispret pentru banul public, dar si pentru cetatean", a spus Hellvig. Capace de WC in valoare de 15.000 de euro, drumuri care leaga "nimic de nimic", sali de sport in sate cu putini locuitori sau in care majoritatea locuitorilor sunt oameni batrani si nu aveau nevoie de o astfel de investitie, atribuirea contractelor in functie de culoarea politica si achizitii de produse sau servicii la preturi exorbitante sunt doar cateva dintre neregulile inregistrate in raportul de audit de la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, pentru perioada 2009-2012, sub conducerea Elenei Udrea (PDL). Ministrul a spus ca pentru neregulile depistate vor fi sesizate institutiile competente sa sanctioneze persoanele care se fac vinovate de jaful de la ministerul dezvoltarii, respectiv Directia Nationala Anticoruptie sau Parchetul.
"Lucrurile descoperite vor fi analizate de un corp de control al ministerului, apoi vor fi sesizate DNA sau Parchetul", a spus Hellvig.
In urma auditului s-a constatat ca managementul programelor derulate cu fonduri de la bugetul de stat nu a fost performant, iar sistemele de control intern privind selectarea proiectelor de finantat, achizitilor publice si urmarirea implementarii contractelor nu au fost functionale.
Potrivit lui Hellvig, nu a existat o monitorizare a proiectelor si nici o reactie prompta de sanctionare a firmelor care nu si-au respectat obligatiile. Astfel, MDRT nu a inceput procedurile legale pentru recuperarea banilor de la firmele care nu si-au indeplinit contractele.
Ministrul a spus ca acordarea banilor pe proiecte s-a facut "aiurea", ajungandu-se la aberatii de investitii precum drumuri care leaga "nimic de nimic", sali de sport in localitati in care numarul locuitorilor si varsta acestora nu justifica asemenea investitii, care nu sunt racordate la reteaua de apa si canalizare si la electricitate, si care sunt folosite cel mult pentru nunti si botezuri.
Firmele "portocalii" aveau prioritate la banii statului
Auditul desfasurat la Compania Nationala de Investitii pentru perioada 2009- 2011 arata alte neregului: plata in avans in 2009 pentru lucrari care au stadiul fizic de executie zero in 2012, atribuirea unor contracte noi in valoare de sute de mii de euro unor firme ce inregistrau deja intarzieri la lucrarile ce le aveau in executie, precum sI incheierea unor acte aditionale prin care se majora valoarea contractului sI cu 47% din valoarea initiala.
"In urma auditului la CNI s-a constatat ca nu a existat o strategie corespunzatoare, iar sumele solicitate de companie pentru derularea investitiilor au fost mult mai mari decat alocarile bugetare anuale.
Unii dintre constructorii cu care CNI avea incheiate contracte de lucrari au intrat in insolventa. Totodata, s-au facut decontari pentru contracte incheiate cu CNI in 2009, pentru obiective de investitii prin programul "bazine de inot", la care stadiul de executie al contractului in luna mai 2012 era zero", a explicat Eduard Hellvig. De exemplu, firma SC Dafora a primit in avans 1,2 milioane de lei pentru un contract din 2009 cu privire la realizarea bazinului de inot didactic din Medias, unde la ora actuala gradul fizic de executie al lucrarii este zero. Si firma SC Termogaz Hateg a primit in avans peste un milion de lei pentru realizarea bazinului de inot didactic de la Timisoara, unde gardul fizic de executie al lucrari este zero, potrivit datelor furnizate de MDRT.
Intarzieri "fara numar"
Pentru anumite obiective de investitie valoarea contractelor a crescut substantial. Astfel, prin incheierea unui act aditional firma SC Consim SA a obtinut cu 41% mai mult fata de valoarea initiala a contractului, SC Bella Consulting Construction SRL a primit cu 47% mai mult fata de valoarea initiala a contractului. Desi aceste firme urmau sa realizeze lucrari de interventie de prima urgenta, au intarzieri care se intind pe parcursul a 110-370 de zile. Un alt exemplu, il constituie Sala Polivalenta de 4.000 de locuri de la Piatra Neamt, unde firma Moldocor are intarzieri de 282 de zile in realizarea obiectivului, iar valoarea contractului a crescut cu 45%. "La Piatra Neamt s-a identificat un fapt foarte interesant: fostul ministru Elena Udrea a decis preluarea cofinantarii ce revenea Consiliului Local Piatra Neamt de catre MDRT. Astfel, ministerul a platit, pe langa partea sa de finantare, alte cheltuieli in valoarea de circa 1,3 milioane de euro ce urmau sa fie suportate de CL Piatra Neamt", potrivit MDRT. Cu atat mai curios cu cat Consiliul Local Piatra Neamt are bani deoarece modernizeaza un stadion cu 5,2 milioane de euro. Sa nu uitam ca la Piatra Neamt este primar colegul de partid al Elenei Udrea, Gheorghe Stefan, cunoscut sub denumirea de "Pinalti".
PNDI continua sub lupa FMI
Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), cunoscut ca fiind programul de suflet al Elenei Udrea, nu a avut la baza criterii relevante pentru evaluarea, prioritizarea si selectarea proiectelor. Cu alte cuvinte, Elena Udrea a atribuit contractele dupa bunul sau plac. Licitarea pe pachete foarte mari, coroborata cu conditiile finantarii, a condus la limitarea concurentei. Astfel, la licitatiile respective au avut acces doar firmele de casa ale PDL-ului.
In urma auditului, ministrul Hellvig a dispus adoptarea de masuri pentru contractele de executare de lucrari. Astfel, vor fi stabilite responsabilitati individuale pentru persoanele care se fac vinovate de prejudicii, vor fi recuperate prejudiciile rezultate din avansurile acordate si, unde nu s-au executat lucrari, cu aplicare de penalitati. "In privinta PNDI exista un acord cu FMI pentru continuarea contractelor semnate. Am solicitat o discutie cu primul ministru. Vom discuta acest program apoi cu FMI, care vine in Romnia in data de 31 iulie", a explicat ministrul Dezvoltarii. Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii, programat pentru perioada 2011-2020, este gestionat de ministerele Dezvoltarii si Mediului. Prin acest program autoritatile isi propuneau sa reabiliteze 10.000 de kilometri de drumuri judetene si de interes local, sa construiasca o serie de obiective precum retele de apa si canalizare sau crese si gradinite si sa dezvolte infrastructura in domeniul gospodaririi apelor.
Ioan Bolos, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale sI Turismului, a realizat un top al firmelor ce au castigat licitatii de la MDRT pentru reabilitarea sau modernizarea de drumuri. "Primul loc este ocupat de Romstrade, care a castigat 3 contracte a caror valoare cumulata este de 520 de milioane de euro, urmeaza SC Vega 93 SRL, care are un contract in valoare de 140 de milioane de euro, iar ocupantul locului trei are un contract in valoare de 80 de milioane de euro. De asemenea, Argecom are un contract in valoare de 75 de milioane de euro, iar Vecrtra SRL are un contract in valoare de 71 de milioane de lei", a spus Bolos. Acesta a mai spus ca ministerul a solicitat scrisori de confort bancar, iar firma Romstrade a adus o astfel de scrisoare de la o banca din Irak.
Hellvig nu-i multumeste Elenei Udrea
"Pentru ce a identificat auditul, doamna Udrea, va anunt ca nu am de ce sa va multumesc niciodata. Nici eu ca ministru, nici cetatenii care au contribuit la bugetul public", a spus Eduard Hellvig. Declaratia a fost facuta ieri, in cadrul unei conferinte de presa, ca raspuns la afirmatia Elenei Udrea din 27 mai, cand aceasta anunta ca asteapta ca actualul ministru al turismului sa-i multumeasca public. "Ii doresc domnului ministru sa aiba macar 10% din rezultatele pe care le-am avut eu si ma astept ca, dupa verificarile pe care le-a cerut, sa-mi multumeasca public pentru activitatea depusa", a mai spus Udrea